activitatea infractionala

 Activitatea infractionala a comunei reflectata in presa virtuala:

1. Trei tineri cu vîrste între 16 şi 17 ani, ar fi pătruns în locuinţa unui localnic, în vîrstă de 54 de ani, şi ar fi sustras mai multe produse electronice. Prejudiciul, estimat de persoana vătămată fiind de aproximativ 4.000 lei, a fost recuperat.

2. Doi spanioli de 60 si 44 de ani au cunoscut intr-o imprejurare oarecare doua tinere focoase de 17 si 27 de ani, amandoua de fel din Movila Banului. Au petrecut cateva zile minunate impreuna, dupa care au fost nevoiti sa se desparta. Au tinut insa legatura, iar zilele trecute cei doi spanioli s-au hotarat sa vina in Romania special pentru a se reintalni cu cele doua tinere. S-au cazat la un hotel din Buzau, dupa care au luat legatura cu fetele care i-au chemat sa vina si acestea i-au… praduit.

3. Un tînăr în vîrstă de 28 de ani din Movila Banului a fost victima unei agresiuni. Incidentul s-a produs din cauza unui conflict spontan, tînărul de 28 de ani fiind înţepat în zona umărului cu un cuţit, de către bunicul soţiei - un bătrîn în vîrstă de 75 de ani.

4. O minoră de 17 ani din Băltăreţi, a reclamat că în noaptea de 21/22.08.2006, a fost luată cu forţa de la domiciliul său de un grup de bărbaţi, care au condus-o la o stînă situată în extravilanul comunei Ulmeni, unde prin constrîngere au întreţinut cu aceasta raporturi sexuale normale şi orale. Movila Banului i-a avut pe B. D. de 19 ani şi un minor de 17 ani.

5. La domiciliul unui buzoian din Movila Banului au fost gasite 230 de pachete de tigari cu timbru de Republica Moldova

6. Perchezitie in Movila Banului. Oamenii legii au identificat baterii de artificii si petarde din categoria a II-a si petarde din categoria I ce erau detinute ilegal.

7. percheziţii domiciliare la locuinţele a patru bărbaţi cu vîrste cuprinse între 22 şi 57 de ani şi la domiciliul unei femei în vîrstă de 45 de ani, toţi din comuna Movila Banului, suspectaţi de comiterea mai multor furturi şi valorificarea unor bunuri provenite din infracţiuni.

8. fereastră lăsată deschisă i-a adus o pagubă unui gospodar din Movila Banului. S-a constatat că principalul bănuit este un minor în vîrstă de 13 ani, din Movila Banului care ar fi sustras mai multe componente de la un calculator şi un telefon mobil.

9. Un barbat de 61 de ani din Movila Banului a fost surprins in timp ce incarca pepeni intr-o caruta de pe un teren din extravilanul localitatii Limpezis

10. Doua persoane racordate ilegal la reteaua de distributie a electricitatii in localitatea Movila Banului furau curent electric. Au fost prinsi in flagrant.

11. Un tânăr de 23 de ani, din localitate, se afla în faţa locuinţei unui consătean în vârstă de 87 de ani, având asupra sa o toporişcă.

12. Un localnic în vârstă de 54 de ani cu privire la faptul că, în aceeaşi după-amiază, i-a fost sustrasă o poartă din lemn de la un imobil nelocuit, pe care îl deţine pe raza localităţii de domiciliu. Din primele cercetări, s-a stabilit că principalul suspect este un bărbat în vârstă de 69 de ani, din comuna Movila Banului.

13. Doi localnici din Movila Banului, la lasarea intunericului au trecut pe langa lotul unui alt gospodar care incepuse sa-si amenajeze un sistem de irigatii, aducand la fata locului mai multe tevi din aluminiu pe care le depozitase la marginea drumului. Vazand tevile stivuite, au oprit caruta si au incarcat peste stiuletii de porumb sase tevi si au incercat sa le vandain Amaru intreband din poarta in poarta, dar nimeni nu s-a aratat interesat, asa ca cei doi au aruncat tevile din caruta la marginea satului si si-au vazut de drum. Furtul a fost sesizat a doua zi si au fost identificati.

14. Aflat sub influenta bãuturilor alcoolice, un "pierde varã" din Movila Banului, în vîrstã de 23 de ani, a intrat într-un local si, pe un ton agresiv, a cerut sã fie servit cu bãuturi alcoolice si cafea. Pentru cã a fost refuzat de vînzãtoare, a început un scandal si a adresat cuvinte jignitoare si amenintãri cu bãtaia persoanelor aflate în bar.

15. Pasiunea pe care o avea de mai multi ani pentru jocurile electronice, care se transformase intre timp intr-o adevarata manie, i-a adus multe necazuri unui localnic din Movila Banului, care astfel isi irosea cea mai mare parte din banii pe care ii castiga. Ajunsese sa isi petreaca ore in sir dand la "clapacioace" tot sperand ca va da intr-o zi lovitura si va pune mana pe castigul cel mare. Dar a ajuns cercetat penal, pentru ca, nervos, a turnat apa in "clapacioace"

16. Agenţii din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale de la Poliţia Municipiului Buzău au depistat în zona Unirii Sud trei tineri care sustrăgeau combustibil din rezervorul unui autoturism. Tinerii au încercat să fugă, dar maşina în care se aflau a fost oprită de o patrulă de poliţie pe strada Independenţei din municipiul Buzău. Cu ocazia legitimării, au fost identificaţi

17. Doi tineri de 19, respectiv 21 de ani din comuna Movila Banului au comis mai multe sustrageri din autoturisme si combustibilul din autoturisme.

18. O fetiță de 11 de ani din Movila Banului a anunțat la poliție că i-a fost furat telefonul mobil în timp ce se afla la biserică. Oamenii legii au dovedit ca un tânăr de 19 ani, din același sat, a fost autorul infracțiunii.

 19.   Doi localnici din Movila Banului sunt cercetaţi pentru furt după ce au devastat un sistem de irigaţii iar în final nu s-au ales cu niciun beneficiu, fiind nevoiţi să arunce prada pe câmp, din lipsă de cumpărători.Sursa: Stiri Buzau

cultura

o poezie biografică a poetului limpezişan Gheorge Istrate, intitulată "Rudele". I-aş adăuga subtitlul "Limpeziş - Valea Plângerii". Videoclipul ni-l prezintă pe Gigi Istrate acasă, la Limpeziş. Vă invit să aveţi curaj să vorbim despre poezia aceasta, despre el, despre Limpezis, despre orice legat de comună, fiindcă se poate vorbi/scrie la nesfărşit. Nu doar de mine depinde cât de departe putem ajunge pe/cu această pagină virtuală. Veniţi!

Gheorghe Istrate: Rudele

când marii morţi ai casei noastre moarte

timpului meu îi dau ocol până la ziuă

pământul miroase a cimitir gol

vine mai întâi în ferestrele vechi

capul bărbos al străbunului - piatra de neam -

omul cu funii în arcuri din care azvârle

corbi fumegoşi şi şopârle

peste puzderia de oameni

care se învoiesc să-l asculte

şi-n ochiul geamului strâmt dinspre drum la care uneori

străinii se-arată suflând din răul chinului lor în lămpile-ngropate

în odaie vine gura roditoare de poveşti a bătrânei

cu viaţa ca o viţă-de-vie crescând din rosturile

graiului ei vedeniile puterii în amfora casei

şi mai alături prin crăpături şi vremuială

întârziindu-şi tâmpla-n răsuflătorile drumului

stă mestecând poverile cu umerii

tatăl meu -

Părintele şi

Bunul

cel căruia la ceasul rar de spovedanii

mă ridicam din somn şi îi spuneam

Omul sau

Capriorul

Stalp ocrotit jur-împrejur de

Câmp

şi-anume-n friza casei cea mai caldă pe unde

flăcările sufletului celorlalţi s-au scurs în matca neştiută-a

Văii stă chipul de după somn al mamei

tânjind tipare luminoase de fii mai buni de fiice şi de sorţi

iar sus în gura podului între văzduhuri surorile mele tustrei -

Ana

Maria

Milica - jertfite mirării şi nevinovăţiei

vârând în cuibul păsării străine

ouă ciudate pentru naştere lungă

fac semne-n

Valea

Plângerii şi-aşteaptă minunea care trebuie să li se-ntâmple

 alţi 2

galerie imagini

Primaria... inainte

si acum

balta Movila Banului

LEBEDELE

port popular

Grupul folcloric ”GLAVEȘUL”  – Limpezis: Mihaila Gabriela, Georgiana Ghiorghe si Monalisa Cojocaru

mugurii bizantului:

 

MODEL IN ”PANDEMIE”

cocosii veseli din ograda lui Stelica

strada asfaltata in oct 2023, in satul nou, prima dupa str, principala.

stejarul- monument

 balta Movila Banului pe seceta, 22.09.2023. foto: Ionut Ionita

valentina

Zona Limpeziş si-a ales un interpret de muzică populară şi se transformă văzând cu ochii într-un punct tot mai luminos, încărcându-se cu tradiţie populară locală, punct care se vrea istorie, la a cărui strălucire a contribuit cu grijă, ani de-a rândul, un culegător: Ionuţ Tudose, preotul din sat. Solist este adolescenta Valentina Marin, născută pe 16 iunie 1995, aproape de deschiderea cerurilor, atunci când înfloresc galbenele câmpului - sanzienele (cu atribute divinatorii). Limpezişul ne-a dăruit o voce, un leac pentru suflet, tocmai când cucul se pregătea să tacă. Valentinei îi place nu doar să cânte, ci şi să danseze, precum Zânele bune – Drăgăicuţele – şi o face în ansamblul „Floare din câmpie”, din Florica. Dragostea pentru cântecul popular i-a fost indusă de şcoala satului, care a afirmat-o în faţa clasei. A fost, apoi, încurajată şi educată muzical de unul dintre soliştii vocali de marcă ai Buzăului, Ioan Băicuş, după care a trecut prin mâinile profesorilor Şcolii populare de artă şi Liceului de artă care i-au perfecţionat auzul, vocalizele şi mânuirea până la măiestrie a pianului. La prima apariţie scenică a şi luat un premiu, locul III la festivalul „Mugurii Bizanţului”-2007, cu melodia „Maică, măiculiţa mea”. Eu am descoperit-o căutând pe youtube o melodie locală. Căutările în zadar m-au dus totuşi la melodia „Sunt fată din Limpeziş”, despre care doar am citit că a fost câştigătoarea ediţiei următoare a festivalului limpezişan, ale cărei cuvinte am aflat că au fost compuse chiar de preot. Îmi place necondiţionat această copilă, pentru că a răsărit într-o familie care nu are resurse financiare prea grozave. Am încredere că va ajunge departe pentru că datul este ca geniile să se nască în lumea oamenilor simpli. Am mai fost impresionat că o mare păstrătoare de port popular din zona Buzăului, Adela Petre, i-a dăruit costumul popular care a făcut-o vedetă.

Avem datoria morală sa încurajăm această ambasadoare în devenire să ducă pe culmile înalte ale afirmării cântecul şi dansul specifice nouă, movilenilor.

https://www.youtube.com/watch?v=hrPT8NtnpZI&feature=share

Activ

***Camp cu rapita si maci la limpezis, foto; Marius Papa

***Conacul Mănciulescu de la Movila Banului. Este o clădire impunătoare, cu un cerdac înalt și o formă particulară a fațadei, cu pivniță încăpătoare și două etaje pentru locuit. După naționalizare, la fel ca majoritatea covârșitoare a imobilelor boierești din România, conacul Mănciulescu și anexele au devenit sediul IAS-ului local. Lăsat pradă buruienilor după revoluție, întregul loc pare astăzi abandonat. Totuși, este posibil să nu fie chiar așa. Ruina conacului este bine ferecată, cu uși din fier masiv la parter și lacăte tot așa. Mai multe nu spune nimeni. Clădirea este foarte vizibilă din E 85, peste gard, la intrarea în Cioranca dinspre Buzău, imediat pe dreapta. Conacul poate face obiectul unor circuite turistice integrate, care să pună în valoare frumusețile arhitecturale ale zonei. 

Preotul Parohiei Movila Banului, Alaturi de micii fotbalisti ai comunei la ”Cupa Parohiilor”

 

”Vointa” Limpezis. Au vointa, nu gluma.

DIN CAMPANIE 

echipa de soc:

motivul

monumentul eroilor Movila Banului:

***Movila Banului are (oficial) 3 monumente istorice, dar ar putea fi 4 (dacă lămurim pe viu problemele), ori… 5!

Ce mă surprinde pe mine este că acestea există de ani foarte mulţi şi nu am întâlnit preocuparea edililor vremii de a le gestiona şi valorifica.

Există vreo scuză că nu avem o banală fotografie a monumentului memorial „crucea de piatră”, care există din anul 1803, aflat (oare mai se află?) în curtea movileanului Ioniță Florea, nr 60?

Lângă Limpeziş, se pare că există „Movila Ţiganului”, o aşezare din epoca migraţiilor (epoca procesului de romanizare a populaţiei autohtone, care a căpătat o amploare în secolele III-V d H., cu accent pe dezvoltarea vieţii economice şi sociale a geto-dacilor), aşezare cu urme fosilifere. Imaginea pe care v-o prezint este, oare, de acolo? Dacă, da, putem afla măcar de ce se numeşte astfel?

Tot în Limpeziş, lista monumentelor istorice mai evidenţiază „Puţul lui Dumitrache Arghir”, despre care nu se ştie nimic altceva (ca informaţie publică). Aceste două aşezări sunt la limita unei întinderi largi care aparţine de Constanţa, zonă ale cărei descoperiri fac obiectul unor tipărituri ale Constanţei. Buzăul… doar prezintă o listă!

Se pare că în Cioranca avem, tot aşa, o aşezare protejată, din epoca medievală timpurie, aparținătoare culturii Dridu (secolele al IX-lea–al XI-lea). Trebuie să aducem neapărat mărturii vizuale despre aceste locuri sacre şi să depunem eforturi în viitorul apropiat să le evidenţiem turistic, pentru a ne îmbogăţi viaţa şi... spiritual! Avem, iată, o zonă frumoasă. Sunt oameni care urcă munţii să poată privi o floare de colţ, de ce nu ar fi încântaţi să privească şi urmele vietii de acum 1700 de ani sau lucrări de-ale strămoşilor noştri?

Ultimul monument este susţinut de pr. Dimitrie: Monumentul Eroilor din curtea bisericii Sf. Treime.

Toate reacţi

GHEORGHE ISTRATE s-a născut, probabil, la 11 mai 1940 (deţine trei certificate oficiale – fiecare cu o altă dată a naşterii) în satul Limpeziş din judeţul Buzău, într-o familie de agricultori cu patru copii: trei fete şi, ultimul, băiat. Numele (secretatea!) derivă de la misteriosul deal Istriţa(Pietroasele), matca străbunilor lui (Moş-Istraţii, Istraţii, Istrăţenii, Istrate), mici podgoreni eşuaţi şi prelinşi către Câmpia Bărăganului, unde au cumpărat pământ şi au contribuit la întemeierea bisericii săteşti. A avut o copilărie sfântă, ortodoxă, traversată însă de război şi secete cumplite.

1947-1951: şcoala primară în satul natal; premiant.

1951-1954: ciclul II (tip rusesc), în comuna apropiată, Movila Banului. Aici scrie primele poezii strecurate ca exemple gramaticale în tezele de limba română. Îşi construieşte, din economii, o mică bibliotecă. Primul volum, cu nr. 1: Poezii de M. Eminescu.

1954-1957: Liceul teoretic de băieţi „B.P. Hasdeu” din Buzău (devenit, ulterior, Colegiu Naţional). Participă săptămânal la serile literare ale Cenaclului „Al. Sahia” din care se desprinseseră genialii „ucenici” Ion Gheorghe şi Ion Băieşu, cenaclu condus de maestrul-inginer Gheorghe Ceauşu, formator al câtorva generaţii de scriitori adevăraţi.

1956: debutul poetic în ziarul „Viaţa Buzăului”.

Câţiva ani e respins de la examenele de admitere în învăţământul superior (Bucureşti, Iaşi), din cauză de dosar politic. O vreme e bibliotecar comunal, apoi cursant al Şcolii post-liceale de biblioteconomie şi îndrumători culturali din Bucureşti, de unde este exmatriculat „definitiv, pentru nesinceritate în completarea documentelor de cadre!”. Referinţă falsă că tatăl său ar fi fost legionar. Îşi va irosi tinereţea timp de cinci ani în şcoli şi funcţii de impiegat de mişcare CFR, dar şi în agricultură.

1962-1963: îşi satisface (sic!), după expresia epocii, stagiul militar obligatoriu (Aiud, Constanţa, Bucureşti, Chitila), în unităţi feroviare. E trimis, sezonier, în batalionul disciplinar CFR din Bărăgan. La un concurs naţional de poezie al revistei „Viaţa militară”, soldatul Gheorghe Istrate obţine Premiul I pe ţară. E transferat urgent la Bucureşti în unitatea CFR a Gării de Nord şi prezentat, ca o curiozitate umană, de nici 40 de kilograme, în veston cu centiron şi bocanci, acasă, lui Tudor Arghezi (21 mai 1963), la aniversarea maestrului. Arghezi l-a intuit brusc şi i-a acordat autografe. S-au făcut fotografii şi un film documentar care a fost rulat îndelung în toate cinematografele din ţară.

Prin ordin direct al ministrului Forţelor Armate, i s-a aprobat cererea de a susţine un nou examen de admitere la Facultatea de Limba şi Literatura Română din capitală. Reuşeşte şi obţine bursă pentru toţi cei cinci ani de studiu – şi e lăsat la vatră.

E coleg de an cu Constanţa Buzea, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Dorin Tudoran, Florin Manolescu, Liviu şi Dorina Grăsoiu, Tia Şerbănescu, Şerban Codrin, Florin Paraschiv şi alţii. Mai sus cu un an sau doi, a fost coleg (şi în Cenaclul Amfiteatrului Odobescu) cu Virgil Mazilescu, Gh. Pituţ, Gabriela Melinescu, Lurenţiu Ulici, Marius Robescu, Mircea Iorgulescu, Marin Mincu, Vasile Blendea şi alţii. Profesori: G. Călinescu, Al. Rosetti, Tudor Vianu, Al. Piru, Iorgu Iordan, Mihai Pop, Sorin Stati, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, N. Manolescu, Romul Munteanu, Dumitru Micu, Boris Cazacu, Al. Dima, Gr. Brâncuşi, Marian Popa, Ion Ianoşi, Matilda Marioţeanu-Caragiu, Mircea Martin, Cornel Mihai Ionescu ş.a. Are întâlniri repetate cu T. Arghezi (1964-1965).

Publică intens poezii în majoritatea revistelor literare, cu premii episodice. În ultimul an universitar (1968), debutează editorial în celebra colecţie „Luceafărul” a Ed. Tineretului cu volumul de versuri Măştile somnului, primit excelent de critica literară şi premiat cu Medalia de argint de revista „Breve” din Italia la un concurs „Napoli-Ospite”, a cărui Medalie de aur i-a fost conferită lui Marin Sorescu; premiat apoi de revista „Luceafărul” a lui Eugen Barbu şi de revista „Amfiteatru” (seria I).

După o studenţie năvalnică, îşi ia licenţa - cu nota maximă -, în 1968, prezentând o lucrare, Măştile timpului pierdut , de numai 17 pagini (baremul era de cel puţin 100-150 p.) despre nuvelistica lui Ştefan Bănulescu, sărind peste tematica obligatorie impusă de Universitate. A fost prima teză de licenţă din România despre marele prozator (comisia de examinare: D. Micu, G. Ivaşcu şi N. Manolescu).

A lucrat în presa centrală („Scânteia tineretului”, „Radio-televiziunea şcolară”, „Tribuna României”). A fost redactor-şef al revistei „Curierul românesc”, periodic fondat chiar de el, cu apariţie vreme de 15 ani, începând din 30 decembrie 1989, şi difuzat în peste 70 de ţări ale lumii. A lucrat la Fundaţia Culturală Română (devenită ulterior Institutul Cultural Român), încă de la înfiinţare, sub preşedinţia lui Augustin Buzura (1990-2005).

A participat direct în grupul lui Mircea Dinescu la Televiziunea Română, în zilele de 22-23 dec. 1989, ulterior refuzând titlul de „Erou al Revoluţiei...”, pe care şi l-au arborat atâţia alţii la butonieră şi la destinul lor mincinos.

Din anul 1970 e membru titular al USR.

A avut prieteni de duh şi de mare tumult literaro-boematic: Nichita Stănescu, Fănuş Neagu, Nicolae Velea, Tudor George (Ahoe), Florin Pucă, Theodor Pâcă, Leonid Dimov, Grigore Hagiu, Gh. Pituţ, Virgil Mazilescu, Const. Piliuţă, Mircea Dinescu, Dan Laurenţiu, Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Mircea Ciobanu, D.R. Popa, Victor Ivanovici, Ion Murgeanu, Dumitru Pricop şi câţi alţii – printre care şi două doamne: Ileana Mălăncioiu şi Mariana Marin (Madi). I-a cunoscut personal, acasă sau în cabinetele lor de lucru, pe George Oprescu, Octav Onicescu, Al. Rosetti, Romulus Dianu, C.C. Giurescu, Ştefan Odobleja, H.H. Stahl, Ion Caraion, Marin Preda, Cella Delavrancea, Zaharia Stancu,Alexandru Ciucurencu, Gellu Naum, Virgil Cândea, Şerban Cioculescu, Romulus Vulcănescu, Ştefan Bănulescu, Ion Gheorghe, D.R. Popescu, Cezar Baltag, George Macovescu – ,dar şi pe Pavel Chihaia, Radu Bărbulescu şi Titu Popescu, pe aceştia vizitându-i, uneori, în München – Germania, precum şi pe Victor Eftimiu, Barbu Brezianu, Ovidiu Papadima, Gerda Ion Barbu, Geo Bogza, N. Balotă, Al. Balaci, A. E. Baconsky, Eugen Jebeleanu, Vida Geza, Laurenţiu Fulga, Const. Nisipeanu, N. Tăutu, Gabriela Melinescu şi Ion Miloş (ultimii în Suedia) ş.a.

A avut un prelung hiatus (1988-2010), în care cărţile sale nu au mai circulat prin librării, fiind aleatoriu editate prin sponsori voluntari, în tiraje necontrolate şi absente de pe pupitrele criticilor literari.

E Cetăţean de onoare al oraşului Buzău. Face parte, de câteva stagii, din Consiliul de conducere al USR. Printre altele, este laureat al Premiului „Mihai Eminescu” – pentru poezie – al Academiei Române (2000).

Într-o împrejurare extremissimă (construirea metroului), fiind prieten cu unii dintre arhitecţii şefi ai capitalei (printre ei, Gh. Leahu), a salvat, de la demolarea programată, Casa-muzeu „George Bacovia”.

Câţiva ani, a locuit într-un hoch-parter semi-comun cu familia Tonitza (soţia marelui pictor şi cele două fiice ale acestora), pe str. Căderea Bastiliei nr. 62, într-o relaţie dintre cele mai armonioase.

Inclus în majoritatea dicţionarelor şi istoriilor de literatură contemporană. Tradus, selectiv, în peste 20 de limbi.

Căsătorit, din 1969, cu Michaela Istrate (Georgescu-Gorj), artist plastic; au doi copii licenţiaţi în ramurile artelor vizuale.

http://gheorgheistrate.blogspot.ro/

www.culitaioanusurelu.ro/interviuri/11_gheorghe_i.pdf

scoala din limpezis cu numele Lui:

SCOALA GEORGE ISTRATE, LIMPEZIS

compania electorala a primarului.