Despre comuna

 

Ştiaţi? Movila Banului este supranumită "Comuna administrată de doi fermieri"! ( sursa: Tudor Calotescu, într-un articol în revista Ferma, nr 18/2017)

eu: satul cu plopi rupti .

***istoria Comunei Movila Banului consemneaza datarea asezarii ca fiind anul 1844. Cercetand un izvor de istorie locala (”Tezaurul de la Pietroasa – Cloşca cu puii de aur. Cercetări noi)” am aflat ca Movila Banului exista inainte de 1837! 

Iata textul: „ Closca cu puii de aur a fost descoperită în anul 1837, de către un localnic din Pietroasele, Stan Avram, şi de ginerele acestuia, Ion Lemnaru, în timp ce scoteau blocuri de calcar dintr-o carieră din zona cunoscută ca Via Ardelenilor. Se întâmpla de Ziua Bunei Vestiri, pe 25 martie. Cei doi fuseseră tocmiţi să extragă piatră de la poalele masivului Istriţa, pentru a fi folosită la ridicarea zidului Episcopiei Buzăului. După ce au ridicat câteva blocuri de calcar, Ion Lemnaru şi Stan Avram au descoperit piesele comorii, într-o scobitură. „Concentraţi, cei doi loveau cu vârful răngii de fier stâncile de calcar pentru a găsi piatră moale, care se ciopleşte uşor. Mişcând o lespede care <> sub lovitura răngii, cei doi au scos la lumină comoara: cel mai mare, cel mai celebru şi cel mai râvnit tezaur din Europa: vestita Cloşcă cu puii de aur”. La data descoperirii, Tezaurul de la Pietroasa era compus din 29 de piese, conform declaraţiei lui Ion Lemnaru, cel care a văzut primul grămada de obiecte prăfuite. Erau aşezate unele în altele şi unele peste altele, acoperite cu fibula mare, sugerându-i lui Ion Lemnaru imaginea unei cloşti care-şi apără puii. El este, de fapt, cel care ar fi dat numele ”Cloşca cu puii”, care a devenit, chiar din timpul anchetei, titulatura oficială a comorii. Ion Lemnaru şi Stan Avram nu au înţeles valoarea reală a obiectelor, crezând că au găsit nişte vase de alamă. ”Uimiţi şi speriaţi de minunăţia ce le-a căzut în mână, cei doi au învelit obiectele într-un pulover, le-au ascuns în coşul carului şi în amurg, apucând cu fereală pe uliţa dintre grădini, duc şi ascund comoara în podul casei lui Stan Avram. Aici au păstrat-o un an, fără să-i cunoască adevărata valoare; sau neîndrăznind să o recunoască. Generaţiile de săteni din Pietroasele au adus până în zilele noastre mai multe poveşti despre soarta comorii şi a descoperitorilor ei.  Pornind de la aceste relatări, istoricii avansează teoria că tezaurul a fost mult mai bogat şi cântăreau în jur de 40 de kilograme, însă multe piese s-au irosit. Se zice că împreună cu tezaurul se afla şi o cantitate mare de bani vechi de aur şi argint, pe care cei doi ţărani i-au pus în patru desagi şi i-au ascuns în cariera de piatră din fundul curţii lui Stan Avram. La câteva luni după descoperire, cei doi bărbaţi împreună cu soţiile s-au dus în vizită la Movila Banului, un sat aflat la vreo 8 kilometri distanţă, la un cumnat al lui Stan Avram, care era fierar. Stan i-a dat acelui cumnat nişte bucăţi de metal din cele mai groase, luate din comoară, rugându-l să-i facă nişte balamale de uşă şi câteva perechi de potcoave pentru boi. După Paşti, când s-au dus să ia lucrurile, cumnatul său i-a înapoiat bucăţile de metal spunându-i „Ia-le de-aici că nu-s bune de nimic, când le-ncălzesc se topesc, nu pot să fac nimic din ele”.

***alexandru D. Pîcleanu (1832- 1904)

A fost supranumit „Blândul boier, care îi sprijinea pe cei lipsiţi”. Istoria vremii l-a reţinut ca având „o fire nobilă, o inimă aleasă şi veşnic înduioşată la plânsul celor nevoiaşi, nu refuza pe nimeni niciodată, ceea ce făcea să fie iubit de toţi cei din jurul lui său care veneau în contact cu el. Cu ţăranii se purta foarte frumos şi nu-şi bătea joc de ei.”

A fost prefect de Buzau şi deputat în mai multe legislaţii.

Printre moşiile sale, una era la Cioranca - Movila Banului, pe care, înainte de a muri, a donat-o statului.

S-a ocupat de creşterea Ionicăi Panaitescu din Movila Banului, pe care a avut grijă să o ducă la şcoli superioare.

***Ce spune DEX despre cuvantul MOVÍLĂ:

Este o ridicătură de pământ naturală, mai mică și mai rotunjită decât dealul, care se află de obicei în regiunile de câmpie sau de podișuri joase. Alta informatie aduce nuante: măgura este opera naturii, iar movila este o ridicătură de pământ conică și mai proeminentă decât măgura, făcută de mâna omului. Movila noastra este o movila… naturala.

Denumiri alternative: (GEOGR): măgură, gruieț, țiglăi(pl.); (Mold. și Transilv.): gireádă; (Mold.): cládă; (Olt.): glăméie; (pop. fig.); nămól; (pop.): troián, (rar): strânsură; (reg.): grui, mâglă; Var. (înv.): moghilă; dîmb, gorgan, grămadă, holm, inălțătură, maldăr, mocșandă, momic, morman, 

Cuvantul MOVILA existent in denumiri.

A. Localitati si locuri: 

MOVILA BANULUI, denumire unica in Romania, situată în Câmpia Săratei, pe râu Sărata; jud. Buzău.

Movila Oii, Buzău

Movila Ruptă, Botoșani

Movila Verde, Constanța 

MOVILA MIRESII, jud. Brăila cu Lacul MOVILA MIRESII:  Lac clastocarstic (de crov), situat în Câmpia Brăilei, 1,8 km2; ad. max.: 11 m. Conține apă sărată, sulfatată, sodică și nămol sapropelic pe fund, cu calități terapeutice. 

Localitatea MOVILA in: Ialomița, Herta, Niculesti, Salcioara. 

Loc MOVILE din Sibiu.

Localitatile: MOVILITA din Buzau, Bacău, Constanta, Vrancea,  

PEȘTERA DE LA MOVILE, peșteră situată în S Dobrogei, la V de Mangalia, la c. 3 km de litoral. A fost descoperită în urma unui foraj executat în 1986, care la adâncimea de 18 m a interceptat un gol carstic, lipsit de legătură cu exteriorul. Adăpostește un ecosistem extrem de original, având ca bază trofică chemosinteza realizată de bacterii prin utilizarea hidrogenului sulfurat furnizat de apele mezotermale sulfuroase din rețeaua de fisuri și goluri carstice din S Dobrogei. S-au identificat aici 30 de specii și câteva genuri noi din diverse familii de nevertebrate. 

B. Nume:

MOGHILĂ Cozma, dregător în sfatul domnesc (1490-1513). 

MOVILA Ieremia, domn al Moldovei (1595-1600, 1600-1606). A obținut tronul cu ajutor polon, iar după ce fu răsturnat de Mihaiu Viteazul a revenit la domnie tot cu sprijinul Poloniei. În 1606, a înăbușit, cu ajutorul lui Ștefan Bocskai, o mare răscoală țărănească. Soția și cei doi fii ai săi se turciră la Constantinopole, ca să scape cu viata. A murit de apoplexie (1595-1606)”.

MOVILA Simeon, domn al Țării Românești (1600-1601, 1601-1602) și al Moldovei (1606-1607). Frate cu Ieremia. A obținut tronul după de Mihai Viteazul a fost învins de oastea lui Jan Zamoyski. În vara lui 1601, alungat de pe tron de către frații Buzești. A murit otrăvit de boieri. ”. În 21 IV şi 9 V 1601, Simion Movilă (fratele domnitorului Moldovei, ce pentru scurt timp a exercitat puterea din Târgovişte - avându-i alături pe Ioan şi Dimitrie, fiii lui Petru “Cercel”) 

Movila Constantin, fiul lui Movila Ieremia, mazilit de Turci (1608-1611); 

Movila Alexandru, al doilea fecior al lui Movila Ieremia, care se turci la urmă împreună cu frate său mai mic Bogdan (1615-1616); 

 Movila Gavril), fiul lui Movila Simeon (1618-1620); 

Movila Moise, fiul cel mai mic al lui Movila Simeon, Domn în două rânduri, cumpără tronul cu bani (1630-1631 si 1633-1634). 

Movila Gheorghe (1540-1605), mitropolit al Moldovei (1588-1591, 1595-1605). Frate cu Ieremia și Simion. Episcop de Rădăuți (1577-1588). A întreținut legături și corespondență cu înalți prelați ortodocși și catolici din străinătate. 

Movila Constantin, domn al Moldovei (oct. 1607, 1607-1611). Fiul lui Ieremia. Învins în lupta de la Cornul lui Sas (1612) de către Ștefan Tomșa II. A căzut prizonier la tătari și a murit înecat la trecerea Nistrului. 

Movila Alexandru, domn al Moldovei (1615-1616). Fiul lui Ieremia. Agravarea tensiunilor sociale în timpul domniei sale au provocat răscoale țărănești. Înfrânt de turci la Drăcșani (1616), a căzut prizonier. 

Petru Movilă (1596-1646), arhiepiscop și mitropolit al Kievului, Galiției, Haliciului și a toată Rusia (1596-1646, n. Suceava), fiul domnitorului Simion Movilă. După studii în Polonia, a intrat în monahism la manastirea Pecerska (Lavra Peșterilor) din Kiev, devenind arhimandrit și egumen, apoi mitropolit în 1633. A întemeiat Academia Kievo-Movileană, cu limba de predare latină, cea mai veche instituție de învățământ superior la slavii ortodocși. A înființat tipografii la Kiev și Liov, unde a tipărit peste 50 de lucrări teologice, dintre care cea mai importantă este Lithos („Piatra”). Adversar al unirii cu Biserica catolică. Pentru apărarea ortodoxiei în Polonia și Ucraina împotriva ofensivei catolice și protestante de a atrage pe ortodocși, a alcătuit lucrarea Mărturisirea ortodoxă, pe care Sinodul de la Iași din 1642 și cel de la Constantinopol din 1643 au recunoscut-o ca singura carte de doctrină a întregii ortodoxii. A păstrat strânse legături cu Matei Basarab, căruia i-a trimis tipografiile de la Câmpulung(1635), Govora (1637) și Târgoviște, a trimis în Moldova meșteri tipografi care au pus la punct prima tipografie a Moldovei  -tipografia de la Sf. Trei Ierarhi- (1642, anul primei tipărituri); a trimis profesori la Academia Vasiliană contribuind la dezvoltarea culturii românești. Este îngropat în bis. manastiriirii Pecerska.

***istoria locului consemnează că „în trecutul îndepărtat, pe lângă Movila lui Banu trecea un drum care lega regiunea dealurilor de porturile dunărene. Pe acest drum se transportau produsele dealului și ale câmpului spre Dunăre.” Un sătean mi-a spus că drumul trecea pe lângă movile, dar casele s-au construit la câteva sute de metri înspre şoseaua naţională. Oare, din ce motiv, dacă era un drum care devenise celebru? Cumva oamenii au fost atraşi de lac (atunci cunoscut ca gârlă)? Movila Banului are lacul, ca loc ce ar putea deveni turistic, dacă s-ar transforma în unul atractiv, dar are şi această movilă, în apropierea căreia s-ar afla şi un mare pietroi de hotar. Închipuiţi-vă că drumul asfaltat de astăzi trecea pe lângă movile şi acolo se înfrumuseţa cumva, încât să încânte ochiul sau să vrei să faci un scurt popas pentru o fotografie, o cafea, un suc, o bere fără alcool… Ar fi venit nişte bănuţi la Primărie şi ne-am fi putut dezvolta mai rapid. Dv. ce credeţi?

***Viata culturala a comunei noastre unde e?

BIBLIOTECA 

este un centru de resurse pluridisciplinare, care pune la dispoziţia elevilor, cadrelor didactice şi comunităţii informaţii pe suporturi diferite (fond de carte, reviste, casete audio şi video, CD-uri). 

Oferă elevilor resurse documentare pentru formarea propriei cunoaşteri şi a propriilor deprinderi, le formează şi le dezvoltă gustul pentru lectură. 

Obiectivele principale ale bibliotecii derivă din necesităţile şi interesele beneficiarilor săi, dar şi sporirea eficacităţii activităţilor desfăşurate în concordanţă cu strategiile şi programele din domeniu la nivel național. 

Biblioteca se implica în desfăşurarea diferitelor activităţi metodice, culturale (concursuri, expoziţii de carte), de informare şcolară şi profesională şi de formare continuă a personalului didactic. De asemenea, cadrele didactice beneficiază de cărţi de specialitate, atlase, enciclopedii etc., folosite drept suport pentru activitatea instructiv-educativă. 

Bibliotecile din alte localitati, potrivit informatiilor de presa, s-au implicat in:

„Ziua localitatii”, „Ziua mondială a animalelor”, „Personalităţi buzoiene”, „Expoziţii de icoane”, Sărbătoarea Crăciunului „Bucuria iernii”, „Mihai Eminescu - poet naţional şi universal”, „Pe urmele lui Eminescu”,  „Mica Unire – 1859”, Ziua Internaţională a Cititului Împreună” , Expoziţie iconografică cu ocazia „Duminicii Ortodoxiei”,  „Ziua Internaţională a Păsărilor”, Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”, „Invitaţie în lumea cărţilor”, „Ziua Internaţională a Copilului”, „Ziua Mediului Inconjurator”, „Scriitori buzoieni de ieri si de azi”, „Citeşte şi dăruieşte”. 

Se pot adauga oricate alte implicari.

**(problemele pe care le are comuna Movila Banului, potrivit studiului GAL:

-  Număr încă mare de drumuri aflate în stare de degradare.

- Lipsa informării și corelării sectorului de cercetare agricolă cu practica agricolă. 

- Sisteme de irigare insuficiente și ineficiente la nivel local.

- Resurse limitate de apă și distribuite inegal, ceea ce conduce la pierderi însemnate în agricultură pe perioada căldurilor toride ale verii. Cu atât mai mult cu cât zona începe să se confrunte cu creșterea apariției fenomenului de secetă. 

- Lipsa ori nivelul scăzut de producere a energiei regenerabile.  

- Populația locală are trend demografic negativ - populație locală în scădere (în special tineri) și în curs de îmbătrânire. 

- Pondere crescută a populației locale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune socială.

- Slabă dezvoltare a activităților non-agricole. 

- Necrearea de locuri de muncă, ceea ce generează dependență populației de agricultura de subzistență. 

- Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoștințelor manageriale de bază. 

- Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori și a noilor inițiative de afaceri. 

- Număr mare de ferme de semi - subzistență, utilizatoare de forţă de muncă, dar care au o productivitate scăzută și un venit mic. 

- Diminuarea efectivelor de animale și a producțiilor aferente.

- Lipsa unor structuri și sisteme locale pentru transferul de cunoștințe și inovare. 

- Dotări tehnice deficitare și insuficiente. 

- Slaba cooperare între fermieri, reflectată într-un grad scăzut de asociere, cu implicații în viabilitatea exploatațiilor.

- Lipsa infrastructurii educaționale și culturale adecvate, în special în rândul categoriilor de populație aflate în risc.

- Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice locale. 

- Servicii locale de bază încă slab dezvoltate și necorespunzătoare nevoilor populației locale.

- Lipsa transparenţei în ceea ce privește deciziile publice locale. 

- Creșterea atacurilor de dăunători și boli, precum și scăderea productivității naturale a terenurilor agricole, din cauza schimbarii condițiilor climatice. 

- Riscul poluării apei și a creșterii emisiilor de GES,  provocate de animalele din gospodăriile individuale. 

- Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale.

- Cadru legislativ instabil care determină modificări majore în implementarea proiectelor de investiții.

Portret de movilean: Corbu Emil

Cum nu a mai putut suporta aerul de oraş, a dat o fugă la casa părintească din Movila, unde se înhamă tot timpul anului la muncile grele ale pământului, ocazie cu care mai ajută pe unul şi pe altul cu ce poate, cu cât poate. Cel mai mult îi place să tundă gazonul, îl tunde cu o meticulozitate iritantă, dacă nu înţelegi că omul vrea doar să se liniştească. Emil este un luptător, nu stă o clipă locului. A munci, pentru el, este ca în probele de cai (care abundă pe internet, postate de localnici), ca în aceea în care, la căruţă, înhami în direcţii opuse doi cai şi îi determini să tragă. Calul lui Emil Corbu este al muncii fizice şi pricepute şi acesta învinge la nesfârşit caii lenei. De mic a prins gustul freamătului de plăcere care inunda corpul, atunci când învingi, mai târziu a trebuit să întreţină şi să înteţească focul în care clocotea prestigiul câştigat definit în două simple cuvinte: „Noi, Corbii…” Copil fiind, a încercat să scrie versuri pe un maculator (mi-a promis că îl caută şi mi-l aduce, e pe undeva în boxa de la subsol). Voia să scrie o poezie mai lungă decât „Luceafărul” lui Eminescu. Gustul de a fi cel mai bun l-a deprins de la un unchi ce îl chema duminica la pietroi („Este şi acuma pietroiul, uite-l!”), îl chema să joace şah. Cine pierdea aducea o bardacă plină cu vin. Victor îl striga pe Emil şi Mândra îl striga pe Victor: „Măă, nu te mai duce, că pierzi tot vinu’ din casă!” Mândra era nevasta lui Victor, v-aţi prins! Aşaa… şi în loc să meargă la gârlă („Pe timpu-acesta, de-acu, gârla era plină cu copii!”) ori să cutreiere satul, el… juca şah. 

Îi cer să îşi amintească de vremuri îndepărtate. Imediat îşi aminteşte de Şchioapa. Era o bogătaşă care locuia mai-nainte în curtea ceapeului. Toate pământurile, roată (arată cu mâna locurile cu pricina) erau ale ei! Mergea printre oameni cu biciul, calare pe cal. Şchioapa punea botniţe lucrătorilor! Tata şi Bunul meu au muncit cu botniţe la gură, să ştii… Prin ’61- ’62 se băga lumina în sat şi era primar (de întrebat iar cum îl chema, că am uitat!). Trebuia să facă sătenii gropile, fiecare în dreptul lui, plus alte 7-8! Numa ce apărea Primaru, îl auzeai strigând din stradă: „Costele? Gheorghe?? Dacă nu terminaţi gropile până diseară, vă ia mama dracului. Aţi auzit? Ne găsim diseară la bufet!” „Vasile? Mergi cu căruţa şi aduci 10 stâlpi de telegraf de la (de întrebat numele satului - nu am stofă de scriitor, am început să uit!)! Ai înţeles? Ne găsim diseară la bufet!” Dacă nu te vedea prin curte, bătea în poartă, până te vedea! „Ăla primar!” Mai era unu, „Costică de la Sfat”, un om mărunţel, pe care îl auzeai tot timpul pe străzi strigând într-o goarnă: „Mâine veniţi la şedinţăă”, „Mâinee, toată lumea la prăşit porumbuuu’”, „Mâinee…” Striga ce îl trimisese primaru să strige. In timpul liber, omu-ăsta făcea tot felul de treburi prin curţile oamenilor, iar noi, copiii, când nu ne convenea să îndeplinim ceva, ziceam: „Să vină Costică de la Sfat să facă!”, „Cheamă-l pe Costică de la Sfat!” Ajunsese vorba asta pe buzele tuturor, o spuneam la orice treabă mai grea sau mai plicticoasă. 

Ajuns aici cu povestirea, Emil Corbu îşi îndreaptă viguros spatele, îmi caută privirile - să fie sigur că-l aud - şi face un arc peste timp: „Ah, aş vrea să stau de vorbă, faţă în faţă, cu Iliescu, Băsescu şi Iohannis, să le spun eu cum stă treaba! Ce să spună rezistenţii ăia care nici nu ştiu de ce sunt în stradă? Mă, până nu se anulează toate legile din ţara asta şi nu se ia totu’ de la cap (trage o linie dreaptă pe zăpadă, cu vârful unui beţigaş), ţara nu se mai face bine! După care să se spună: „Asta” şi „Asta”! (să înţeleg eu cum e cu „asta”, a zgâriat albul zăpezii aproape topite cu două linii înclinate, ca nişte picioruşe desenate de un copil) „Asta trebuie sa facem de-acu ’nainte! Cine nu face aşa, cine iese din linia asta, îl ia mama dracu! Aţi înţeles?” 

Îl îndemn să îşi mai amintească de oamenii de demult. Muşchii feţei lui (cam obosită, de ceva timp!) se destind din încordarea avută un pic mai devreme, ca şi cum i-am oferit ceva pe care îl doream amândoi, ceva… de demult. 

- Întâi a fost popa Victor, cel care ne îndemna să apucăm calea preoţiei. Ce prost am fost atunci! Aveam o viaţă liniştită, nu zbuciumată… Apoi popa Amira. Stătea în casa de lângă Grădiniţă. Când a murit mătuşa, îmi amintesc cum stătea el în capu’ mesei, la parastas, când a zis: „Eee, acu să vedem cine o să mai moară?” Şi… seara, a murit el! Apoi a venit popa Constantin, „Miliţianu” îi ziceam toţi, că, miliţian fiind, s-a făcut popă. Ăsta mergea la bufet, îşi punea sutana în cui şi-i ordona: „Popo, tu stai în cui, că eu o să beau!” Stăteau hainele lui în cui până a doua zi! El, împreună cu omu de serviciu de la şcoala, Pascu îl chema, mergeau cu biciclete pe câmp şi, unde era porumbu’ mai frumos, acolo intrau şi-şi umpleau sarsanalele. Nu le zicea nimeni nimic, că, de, era şi popă… şi miliţian! Dar a fost dat afară. Nu se ştie precis motivul: ori a bătut preoteasa, ori a încurcat slujba de înmormântare cu cea de botez! Pe urmă a venit preotu’ de-acum, Tudor...

Nu mai are timp de povestit - trebuia demult să fi ajuns într-alt loc. A ţâşnit cu maşina într-o parte a străzii iar eu am fugit în cealaltă parte, să notez repede aceste zise, să nu le uit! Ca doi cai nărăvaşi din probele de cai.

***ieri am rasfoit lista revolutionarilor din Romania. Printre cei 16.012 eroi am intalnit 6 nume locale. Mi-ar fi drag sa scriu povestile acestora, pentru a le imortaliza si pastra pentru viitorime. Dar… nu-i cunosc, nici nu stiu daca mai traiesc. Poate, dupa ce trece frigul si iesim din case, vom socializa si in real. Sunt pregatit sa dezvalui tot ce are legatura cu acest colt de rai. Iata numele celor cu care trebuie sa ne mandrim, pentru ca si datorita lor ne putem bucura de libertate:

BOLOCAN MIHAI DUMITRU NICULINA COM. MOVILA BANULUI 

CORBU NICOLAE CONSTANTIN IOANA COM.MOVILA BANULUI 

CORBU TONI ION ELENA COM. MOVILA BANULUI 

DUMITRASCU VASILE STOICA MARIA COM.MOVILA BANULUI 

STEFAN PAUL ION MARIA COM.MOVILA BANULUI 

VAJOI ION DUMITRU ECATERINA SAT. LIMPEZIS

***Movila Banului datează ca așezare din anul 1844. Se numește Movila Banului datorita faptului ca în partea de nord-est a localității se găsește o movila, situată cândva pe moșia unui oarecare negustor cu numele Banu. Movila, după mărturisirea localnicului Oaie, a fost ridicată de săteni, cărându-se pământul cu… sacoşele! Dv ce ştiţi despre această movilă?

Crucea de Piatra din curtea movileanului, datata 1803, nu este o dovada ca Movila exista in 1803, deci inainte de 1844 (cum spune istoria oficiala) si mai inainte de 1837 (cum spune istoria tezaurului de la Pietroasa)?

***iarna Movilei Banului din 2010 a consumat ceva cerneala din calimari, intrucat s-a scris despre atunci mai mult decat in „zilele de pace” ale naturii. 

 Ziarul „Gandul” a infierat prostia conducatorilor vremii si a aratat stralucirea unor caractere de oameni care si-au facut datoria cu un profesionalism impins peste limite, acolo unde, intr-o clipa de elan sau mica neatentie, poti muri. Atunci a fost pusa in balanta (scriu acestea fiindca situatia este aceeasi: Romania bate pasul pe loc, ba chiar merge de-a-ndoaselea!) viata batranilor care isi doresc moartea, fiindca nu mai viseaza, ci se intorc "la vremuri mai bune",  si mersul inainte al celor tineri, caracterizati printr-un ciudat si unic fel de a fi, romanesc: gasirea echilibrului in orice situatie, oricat de inumana ar fi. Echilibru insemnand impacarea cu sine, cu soarta, trairea cu seninatate, gasirea fericirii in amanunte nestiute ori neintelese pana atunci. Imi amintesc cu ce bucurie gustam apa dintr-un tifon umezit, asezat pe buzele mele, cand am fost operat. Atunci visam fericirea de a ma intalni cu un prieten la un pahar cu apa sa privim cu aceiasi ochi cum cresc niste firisoare de iarba. Astazi am redevenit plinul de sine care vrea mai mult, care vrea totul pentru ceilalti, numai si numai pentru ca au dreptul la el si pentru ca „totul” este posibil. Dar nu-mi place aceasta incrancenare pe care nu o pot stapani. In acele zile, generalul Oprea trimitea ajutorul nostru unor oameni ai planetei, care trecusera greu prin dezlantuirile naturii, in… Tahiti, in loc de Haiti, iar o femeie-pilot cauta si gasea o „fereastra” in dezlantuirile aceleeasi naturi, pentru a ateriza cu elicopterul si a salva o mama a patru copii, din Movila Banului, aflata in chinurile facerii. Si-a riscat viata devenind barza pentru un „multumesc”, in timp ce maimarii tarii nu risca nimic si primesc tot ce viseaza.Tot atunci, pe jos, pe acelasi prapad din aceeasi Movila, un „Gheorghe” salva cu ATV-ul o femeie de 25 de ani, aflata in travaliu, pentru a naste, sanatosi, doi gemeni. Recompensa: tipetele dintai ale unor copii!

De ce va reamintesc acestea? Sa observati cu atentie oamenii care conduc si sa ii puneti la inima pe cei care fac ceva din dragul de a face, pe oamenii care viseaza. Avem de recuperat visul, dupa ce niste dezlantuiri umane, animalice, ni l-au ranit de moarte. Dupa aceea se poate merge foarte usor spre… vremuri mai bune!

***popa Elvira îşi aminteşte, cu năduf, de paşpatru. „Peste drum locuia un cizmar, fără copii, care trăia cu soţia. Aceasta avea fraţi în Cioranca (i se pare că era neam cu Georgeştii - bunicii înstăriţi ai viceprimarului actual - nota mea). El avea un limbaj în care predominau cuvintele nemţeşti, însuşite de el Dumnezeu ştie cum, că el nu avea sânge de neamţ. Dar era om amărât, stătea acolo, la el, în faţa troaşelor rupte şi în mirosul de prenadez, nu colaborase cu ocupanţii nemţi. Intr-o zi, ruşii basarabeni (scăpau cuvinte româneşti!) s-au prezentat la poarta lui. Ce l-o fi întrebat, ce o fi răspuns prostu’, că… „Poc!” l-au împuşcat. Degeaba! Şi vin şi la tata. Noi, toţi cei 7 fraţi, am început să urlăm, siguri că, gata, or să-l împuşte! Tata a luat-o pe sor-mea, a mică, în braţe şi,  până la poartă şi după aceea a tot ciupit-o pe dedesubt, să plângă. Nu-ş’ce-l întreabă pe tata, a mică plângea ca în gură de şarpe, nu’ş ce a zis… Când, ăla care era cu ofiţeru’ a rostit: „Lasă-l, că are copil mic în braţe.” Şi s-au dus la vale. Tata a căzut în genunchi şi o pupa plângând pe sor-mea zicându-i „M-ai salvat, tu mi-ai salvat viaţa!” Lângă Primărie, la colţu’ străzii care merge spre gârlă, era unu… Rică şi avea o fată frumoasă.  Când i-a văzut, fata lu’ Rică, de frică, a luat-o la fugă spre gârlă (gârla era secată atunci) şi ruşii au tras după ea, până au văzut-o căzând. Au găsit-o oamenii, era rănită şi au dus-o la doctor. Ruşii, atunci, au batjocorit fetele, să ştii, nemţii - nu! Nevasta cizmarului s-a mutat la fraţii ei, apoi, în casa aceea, comuniştii au deschis o co’perativă.”

Dumneavoastră vă amintiţi de perioada războiului?

***ar trebui analizate pe rand problemele Primariei, enuntate ieri. Una dintre probleme este „lipsa transparentei”. Cred ca de aici trebuie inceput. Dar am teama ca vor aparea aceleasi voci care sa ma impiedice sa spun ce vad si ce cred, vor continua sirul: cine esti tu, ce te pardon de expresie grija, du-te la munca, esti un prost, ia vezi… daca nu-ti convine, du-te unde a dus mutu iapa etc.

Poate este prea devreme sa imi exercit frontal dreptul de cetatean al planetei, al tarii, al judetului si comunei, poate nici nu trebuie sa spun ceva critic - iti faci singur rau, oricum nu rezolvi nimic. Mi s-a sugerat deja: mai bine… lauda, ca laudele merg la orice inima… Eu nu am laudat nici atunci cand am fost obligat sa laud!

Pentru ca eu traiesc o continua suferinta existentiala, mi-am ratat deja viata - in sensul ca mi-am pierdut nisipul din clepsidra neocupandu-ma cu toate fortele de trairea mea creatoare- tot vazand, impiedicandu-ma si ranindu-ma nenorocirile din jur, care, toate, au facut si fac din lumea noastra, nu una fireasca, ci una anapoda. Pe dos chiar.

Dupa revolutie am raspuns apelului unui mare om de cultura: „nu poti sa schimbi nimic, daca nu intri acolo unde se iau deciziile care schimba ceva.” Am ciocanit la usa unui partid si m-am inscris. Camera de inscriere impunea respect prin peretii tapetati cu bibliorafturi frumos aliniate si etichetate. Dupa cateva zile am fost de serviciu, potrivit unui grafic, acolo trebuia sa inscriu alti doritori, sa raspund la telefon, sa acord interviuri, sa gestionez  problemele  aparute la audiente… chestii de-astea! Singur in camera aceea am avut curiozitatea sa vad ce documente se afla arhivate in acele cutii din carton. Ei, bine, toate erau goale!

Mi-am amintit de aceasta intamplare accesand www.comunamovilabanului.ro/ Totul este atat de frumos prezentat, numai ca… daca deschizi un "dosar", gasesti mai nimic! Dupa 28 de ani de activitate politica in Romania, dupa 28 de ani de internet, cu o armata de oameni platiti sa gestioneze vietile noastre!

Pentru a intelege ce inseamna transparenta, ofer un banal exemplu: Daca ma trimite vecina sa ii cumpar ceva de la magazin, solicit obligatoriu bon si i-l dau, pentru ca nu vreau sa fiu banuit o clipa ca am inselat-o.

Primaria gestioneaza banii comunitatii si legea spune ca trebuie sa justifice fiecare leut cheltuit. Sa nu imi spuneti ca Primaria da seama doar in fata organelor de control. Organele de control sunt niste profesionisti care urmaresc deturnarea fondurilor, legalitatea actelor emise, competenta celor care opereaza cu ele. Ultimul lor control a oferit concluzii de rasul curcilor: banii au fost incasati de altcineva si nu fusesera trecuti in nu stiu ce registru, ele nu au descoperit nici o furaciune! 

Cel care cheltuie banii oamenilor trebuie sa faca publice cheltuielile justificative pentru a nu lasa loc banuielilor. Asa trebuie sa se intample intr-o lume normala. 

Pana atunci… ciocu’ mic?!

***cu ceva timp in urma DOBRE TINCA din Movila Banului scria disperata Formulei AS: ”Sunt o mama disperata. Am un baiat de 30 de ani care a fost diagnosticat cu schizofrenie paranoida. Va implor din tot sufletul, daca cineva a avut acest mare necaz si stie o clinica sau un remediu il rog sa ma contacteze. Momentan este internat la Spitalul Sapoca. Nu pot sa cred ca baiatul meu inteligent, care stie limbi straine, care s-a descurcat pana acum si m-a ajutat si pe mine, este bolnav de aceasta boala crunta. Va rog, ajutati-ma!” Stie cineva cum a evoluat boala si daca a primit ajutor?

***Dispoziţiile primarului abundă, la începutul acestui an, de suspendări ale ajutorului financiar garantat, din lipsa unor… adeverinţe! Moise Dorin Romică a declarat recent, într-un interviu, că „ar desfiinţa ajutorul social acordat persoanelor capabile de a presta muncă”, fiind conştient că oamenii ar pierde ajutorul social pentru un job sezonier. Reporterul explică această atitudine anticonstituţională: „Poate unde s-a lovit de foarte multe ori de lipsa zilierilor în ferma sa, de-a lungul anilor!” De ce nu se trimit direct primăriilor adeverinţele oamenilor fără nici un venit, prin poştă, în timp util? Ca săracii să piardă acest ajutor, acordat temporar celor care trec prin momente dificile ale vieţii? Astăzi când, la nivel internaţional, se manifestă cuceritor un curent filozofic prin care guvernele ar trebui să acorde necondiţionat un venit de supravieţuire tuturor cetăţenilor, nicidecum doar celor săraci?!

***aproape jumatate din comunele Buzaului au fost agitate la 1907 pentru ca era prea inrobitor cuantumul invoielilor agricole; proprietarii, arendasii si autoritatile statului abuzau oamenii, doborati deja de boli de tot felul, plus fiscalitatea impovoratoare. Peste 40.000 de tarani erau slugi la 250 de boieri. Atunci satenii au cerut macar modificarea obligatiilor din invoielile agricole si s-au izbit de atitudini amenintatoare. Vazand ei asta au incercat sa forteze intrarea in oras, cu speranta ca autoritatile judetene ii vor asculta. Atunci au murit 11 rasculati iar aceasta a dus, firesc, la declansarea actiunilor violente, actiuni care de abia au fost oprite de divizii de artileristi calare, escadroane de cavalerie, companii de infanterie, baterii de artilerie si cea mai fi avut armata atunci. Autoritatile au avut teama ca soldatii vor fraterniza cu taranii. Ulterior au fost judecati invatatorii care au sustinut satenii in lupta pentru o viata mai buna. La Movila au fost semnalate niste… agitatii. A patra zi dupa ce rascoala a ajuns, ca rostogolire, si la Buzau. Nu s-au dat nici macar un like de sustinere, pentru ca Movila era impanzita de un detasament militar. Daca cineva indraznea sa zica ceva nepotrivit…  dadea de dracu! La rascoala din 1907, Movila Banului nu a avut nici o victima.

Norocul meu (?) ca nu am trait atunci, printre bunicii dv. Ori eram victima, ori le faceam o viata mai buna!

***comuna noastră are 1459 gospodării şi 100 societăţi  comerciale înregistrate. Unele au fost radiate, multe au profit zero, câteva au angajaţi (total 94) şi profit 1,3 mil. E, la 16,3 mil. E cifră de afaceri. 

Un movilean a avut aseară nervul să comenteze pe grupul nostru. M-a cam repezit că de ce nu prezint adevăratele probleme ale comunităţii, probleme pe care le-a identificat ca fiind înapoierea („suntem in epoca de piatră”) şi, legat direct de aceasta, foamea. Ne-a certat că nu i-am zis nimic primăriţei demisionare şi a avut speranţa că primarul actual va face ceva, dacă nu se va lăsa corupt. 

Problema socială a comunei este delicată, întrucât există mulţi asistaţi social care nemulţumesc legumicultorii că nu îi ajută în perioadele de sezon. Dacă ar fi după primar, acesta ar desfiinţa ajutorul social. 

Observaţia mea este că avem în zonă destui oameni cu iniţiativă, dar aceştia nu au putut face faţă economiei libere de piaţă. Un om cu iniţiativă economică este un dar uman de preţ al comunei, întrucât speranţa de mai bine-general nu poate veni decât de la unul ca el. Dacă nu am ştiut să-i cerem doamnei Ghinea Frusina şi dacă am învăţat ceva din întâmplările triste trăite, vă sfătuiesc SĂ ÎI CEREŢI primarului Romică Moise, chiar dacă îl vedem tare ocupat cu şanţurile comunei. Dacă acest primar ar vorbi cu patronii locali şi ar identifica motivele descurajării lor, dacă ar putea să rezolve o mare parte din greutăţile lor, am avea un număr mai mare de firme active şi profitabile. Dacă primarul ar ruga patronii locali să angajeze cu un salariu atractiv, fiecare, câte un om fără muncă, am avea mai puţină sărăcie. Obiectivul unui conducător de oameni (primarul este un asemenea om!): trebuie să rezolve obligatoriu, ca un criteriu de performanţă minimală, existenţa tuturor locuitorilor cetăţii sale - de la supravieţuire la trai decent. 

Lista firmelor din comuna Movila Banului (date partiale):

1. 006, MOVILA NITRO SRL,cf. 30653877, J10/773/2012,  profit 2016: 228,682 LEI, adresa:  6 Movila Banului Buzau, cod caen:  4673 Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare

2. 006, TUDOSE UTIL CONSTRUCT SRL, cf. 30653907, J10/774/2012, profit 2016: 228,650 LEI, adresa:  6, Movila Banului Buzau cod caen:  4673 Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare

3. 029, FRUNZA MUSIC BAND SRL-D, cf. 36299532, J10/720/2016, profit 2016: 0 LEI , adresa:  MOVILA BANULUI 29, 

4. 055, TICLEANU MARIANA PERSOANA FIZICA AUTORIZATA, cf 36334621, F10/400/2016, profit 2016: 0 LEI, adresa:   55 Movila Banului Buzau, 

5. 056, COCOR AURELIAN-CATALIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA,cf. 31979295, F10/652/2013, profit 2016: 0 LEI, adresa:  - 56 Movila Banului Buzau

6. 116,SERTEX SELL SRL, cf.35821114, J10/332/2016, profit 2016: 0 LEI, adresa:  MOVILA BANULUI 116 Movila Banului Buzau

7. 126, RAPID SUPER SERVICE SRL,cf 32433304, J10/851/2013, cifra de afaceri 2016: 371,617 LEI, adresa:  MOVILA BANULUI 126 Movila Banului Buzau, cod caen:  4520 Intretinerea si repararea autovehiculelor, 4 angajati , profit 2016: 0 lei.

8. 131, AGRO-EST MUNTENIA SRL, CIORANCA 131, Movila Banului, Judetul Buzau , 24 angajati 

9. 147, DAN CATALINA PERSOANA FIZICA AUTORIZATA, cf. 33714235, F10/675/2014, profit 2016: 0 LEI, adresa:  MOVILA BANULUI 147 Movila Banului Buzau, 

10. 147, DAN G NICOLETA PERSOANA FIZICA AUTORIZATA, cf. 33341195, F10/402/2014, profit 2016: 0 LEI, adresa:  MOVILA BANULUI 147 Movila Banului Buzau, cod caen:  -

11. 157, MARCONI PRO SOLUTIONS SRL,cf. 35821130, J10/334/2016, profit 2016: 0 LEI, adresa:  MOVILA BANULUI 157 Movila Banului Buzau, cod caen:  -

12. 162, DOBRE S RODICA PERSOANA FIZICA AUTORIZATA,cf. 33992100, F10/35/2015, profit 2016: 0 LEI,adresa:  MOVILA BANULUI 162 Movila Banului Buzau, cod caen:  -

13. 171, LARRA TOTAL MARKET SRL, cf. 38490104, J10/1341/2017, profit 2016: 0 LEI, adresa:  MOVILA BANULUI 171 Movila Banului Buzau, cod caen:  -

14. 202, IONESCU ALICE-GABRIELA PERSOANA FIZICA AUTORIZATA,cf. 35197658, F10/897/2015, profit 2016: 0 LEI, adresa:  MOVILA BANULUI 202 

15. 231, ARMADA CONFEX SRL, 231 Movila Banului, cifra afaceri 2016: 128.537 lei, profit 2016: 10.284 lei 

16. 238, LIVIU AGRICOLA SRL,cf. 31177259, J10/101/2013, adresa:  MOVILA BANULUI 238 Movila Banului Buzau cod caen:  0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase,  cifra afaceri: 488.751 lei 

17. 270, ELY SAM TRANS RAPID SRL,cf. 32804020, J10/114/2014, profit 2016: 65,660 LEI, adresa:  MOVILA BANULUI 270 Movila Banului Buzau, cod caen:  4931 Transporturi urbane, suburbane si metropolitane de calatori, 2 angajati

18. EMALUC TURISM SRL,cf. 36023820, J10/493/2016, profit 2016: cifra afaceri 2016: 2,500 LEI, adresa:  295 Movila Banului Buzau, cod caen:  5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata profit 2016: 574 lei

19. 329, NICOLREX SRL, cf. 24392351, J10/1195/2008, profit 2016: 0 LEI, adresa: 329 Movila Banului Buzau, cod caen:  4711 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

20. 377, ARMADA TEXTIL JEANS SRLMOVILA BANULUI 377, Movila Banului, Judetul Buzau , 3 angajati , cifra afaceri 2016: 311.422 lei,  profit 2016: 106.269 lei  

21. 489, CONDONE MULTISERV SRL, 489 Movila Banului, Movila Banului, Judetul Buzau, cifra afaceri 2016: 220.968 lei,   5 angajati   profit 2016:  4.977 lei 

22. 513, MARIUS & CATALIN AUTO TRANSPORT SRL, cf. 307588, J10/848/2012, profit 2016: 43,475 LEI, adresa:  - 513 Movila Banului Buzau, cod caen:  4941 Transporturi rutiere de marfuri

23. 537, VIVIENDA SRL, cf. 24110906, J10/906/2008, profit 2016: 0 LEI, adresa:  537 Movila Banului Buzau, cod caen:  4711 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun.

24. 559, FAVORIT DRIVER S.R.L. - 559, Movila Banului, Judetul Buzau  cifra afaceri 2016: 85.340 lei, 3 angajati , profit 2016: 31.853 lei, cf. ,26168947, J10/799/2009, cifra afaceri 2016: 85,340 LEI, cod caen:  8553 Scoli de conducere (pilotaj)

25. 559, LA RICA S.R.L. - 559, Movila Banului, Judetul Buzau, cifra afaceri 2016: 105.001 lei (23.864 euro)  2 angajati, profit 2016: 112 lei, cf: 11286006, J10/710/1998,

26. 667, FIREFLY PROLIFE SRL,cf. 38458839, J10/1326/2017, profit 2016: 0 LEI, adresa: 667 Movila Banului Buzau, cod caen:  

27.  AGRONET SRL17797808, J10/869/2005, adresa:  - - MOVILA BANULUI Buzau

28. ANGHEL I. DANIELA - PERSOANA FIZICA, cf. 21026518, F10/1376/2005, cifra afaceri 2016: 128,537 LEI, adresa:  Movila Banului Buzau

29. AGRIROMEST SRL, - Movila Banului, Judetul Buzau, profit 2016: 0 lei, e-mail: agriromest_aromaverde@yahoo.ro, tel: 0730.970151, arendeaza si cumpara terenuri agricole in comunele limitrofe orasului buzau, prestari servicii in agricultura. Cultura cerealelor si plantelor oleaginoase, comert cu cereale, 3 angajati,  cifra afaceri 2016: 993.662 lei  

30. BAMBO SRL, cf 19042619, J10/1036/2006, cifra afaceri 2016: 701 LEI, adresa:  - - Movila Banului Buzau cod caen:  4725 Comert cu amanuntul al bauturilor

31. BAR TINERET SRL, cf. 9438714, J10/253/1997, profit 2016: 0 LEI, adresa:  Com. MOVILA BANULUI - 

32. CORBU MARIAN, cf. 10471846, -/-/-, profit 2016: 0 LEI, adresa: MOVILA BANULUI FN MOVILA BANULUI Buzau, 

33. CORONARA SRL, cf.11502584, J10/266/2000, profit 2016: 0 LEI,adresa:  Com. MOVILA BANULUI - Movila Banului Buzau, cod caen:  4721 Comert cu amanuntul al fructelor si legumelor proaspete, in magazine specializate

34. COCOR DORINEL COCOR IOANA DORI COM ASOCIATIE FAMILIALA Com. MOVILA BANULUI -, Movila Banului, Judetul Buzau 

35. DOBRE TRANS SRL, cf.13620527, J10/573/2000, profit 2016: 0 LEI, adresa:  Com. MOVILA BANULUI - Buzau, 0 angajati

36. DOBRE TRANS 2005 S.R.L., - -, Movila Banului, Judetul Buzau, profit 2016: 0 lei  cf. 17126110, J10/72/2005, caen:  4941 Transporturi rutiere de marfuri 

37. DORIN TRANS SRL, cf. 14434808, J10/63/2002, cifra afaceri 2016: 74,926 LEI adresa:  Com. MOVILA BANULUI - Movila Banului Buzau, cod caen:  4711 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

38. DALY LAURA COM SRL, Movila Banului, Judetul Buzau, cifra afaceri 2016: 98.183 lei, cf. 6020635, J10/1439/1994, cod caen: 4622 Comert cu ridicata al florilor si al plantelor,  profit 2016: 8.255 lei, 1 angajat 

39. DAVID PRODCOM PANIF SRL Com. MOVILA BANULUI -, Movila Banului, Judetul Buzau, 29 angajati, cifra afaceri 2016:  45.957 lei   

40. DOBRE RODICA ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ, Movila Banului, Judetul Buzau, cf. 15317881, F10/118/2003, profit 2016: 0 LEI.

41. DIANA COMEX 95 SRL,cf. 7589745, J10/694/1995, profit 2016: 0 LEI, adresa:  Com. MOVILA BANULUI - Buzau cod caen:  4711 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

42. DISCO BAR R S 2000 SRL,cf. 10261917, J10/144/1998, profit 2016: 0 LEI, adresa:  Com. MOVILA BANULUI - Buzau, cod caen:  -

43. ELICRIS COM SRLDAVID PRODCOM PANIF SRLCom. Movila Banului, Judetul Buzau , cifra afaceri 2016: 1,3 milioane lei 

44. -FANICA C. FLORIN - CABINET MEDICAL INDIVIDUAL, cf. 19817944,-/-/-, profit 2016: 0 LEI, adresa:   Movila Banului Buzau, cod caen:  -

45. GHIATA IONEL, GHIATA RODICA, GHIATA ICA ,, AF. GHIATA'', cf. 13025813, -/-/-, profit 2016: 0 LEI, adresa: FN, MOVILA BANULUI Buzau, cod caen

46. GEORGESCU PAUL, VASILE ANGELA, cf: 13864106,-/-/-, profit 2016: 0 LEI, adresa:  FN, MOVILA BANULUI Buzau, cod caen:  -

47. GAVRONET AGRO S.R.L., profit 2016: 305.651 lei , 2 angajati, cf. 25647674, J10/454/2009, cifra afaceri 2016: 765,898 LEI, adresa: MOVILA BANULUI Buzau, cod caen:  0161 Activitati auxiliare pentru productia vegetala.

48. IRENE INES SRL, cf. 15518788, J10/496/2003, profit 2016: 0 LEI, adresa:  - Movila Banului Buzau, 

49. LEGIMEX SRL, Movila Banului, Judetul Buzau, profit 2016: 0 lei, 1 angajat, cifra afaceri 2016:  93.899 lei 

50. MUSTATEA COSTEL, MUSTATEA MARTA, cf. 10947266, -/-/-,profit 2016: 0 LEI, adresa: FN, MOVILA BANULUI Buzau, 

51. MORARU NARCIS CLAUDIU CONSTANTIN PAUL MORACON ASOCIATIE FAMILIALA Com. MOVILA BANULUI -, Movila Banului, Judetul Buzau 

52. OLTEANU VIOLETA OLTEANU ASOCIAŢIE FAMILIALĂ Com. MOVILA BANULUI -, Movila Banului, Judetul Buzau

53. PANIMAR SRL,cf. 1183445, J10/5/1992, profit 2016: 0 LEI, adresa:  Com. MOVILA BANULUI - Buzau, cod caen:  -

54. PAROHIA MOVILA BANULUI, cf. 13191999, -/-/-,profit 2016: 0 LEI, adresa:  FN MOVILA BANULUI Buzau, cod caen:   

55. ROMCONTEH S.R.L., Movila Banului, Judetul Buzau , profit 2016: 0 lei , 0 angajati

56. RADU P. SILVIA - PERSOANA FIZICA, cf. 20412987, F10/1070/2003, profit 2016: 0 LEI, adresa: Movila Banului Buzau, 

57. SCOALA GIMNAZIALA COMUNA MOVILA BANULUI, cf. 29060698, -/-/-,profit 2016: 0 LEI, adresa:  Movila Banului Buzau, cod caen:  -

58. SANDYBEL COM SRL, Movila Banului, Judetul Buzau, cifra afaceri 0 lei, 0 angajati

59. STEFANESCU GHE NICOLAE PERSOANA FIZICA AUTORIZATA, cf. 27547477, F10/954/2010, profit 2016: 0 LEI, adresa:  - Movila Banului Buzau, cod caen:  -

60. TOM PRIM CONSTRUCT S.R.L., Movila Banului, Judetul Buzau 

61. TOTAL BET S.R.L., Movila Banului, Judetul Buzau 

62. TELEGEANU D. IONEL-PERSOANA FIZICA,cf. 22687836, F10/984/2004, profit 2016: 0 LEI, adresa:  Movila Banului Buzau, cod caen:  -

63. TT IMPEX SRL,cf. 8589654, J10/494/1996, profit 2016: 0 LEI, adresa:  Com. MOVILA BANULUI - Buzau, cod caen:  -

64.  VIRO COMEXPO SRL, cf. 5638019, J10/855/1994, profit 2016: 0 LEI, adresa:  Com. MOVILA BANULUI - Buzau, cod caen:  -

Lista firmelor din Limpezis: 

1. LA NR. 207, NIŢĂ ANGELICA PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ,  

2. LA NR. 207, NIŢĂ VLĂDUŢ-ALEXANDRU PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, LIMPEZIS

3. La nr 258, GREEN STAR CONSTRUCT SRL, profit 2016: 7.867 lei, 1 angajat, cifra afaceri 2016: 315.513 lei (71.708 euro) 

4. LA NR. 394, ROUA VOG SRL PUNCT LUCRU STABIL, Str. Limpezis 394, Movila Banului, Judetul Buzau

5. LA NR. 425, MOISE DAN VALENTIN PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, 

6. LA NR. 429, SULTANA GEORGIANA PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, 

7. LA NR. 500, NOAPTEŞ DANIEL-ALEXANDRU PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, LIMPEZIS 500, Movila Banului, Judetul Buzau

8. LA NR. 582, AUTO DEZMEMBRĂRI NELU LIMPEZIŞ SRL, 

9. CIOBOTARU LIVIU JEAN, MARIN COSTEL ,, AF CIOBOTARU'', profit 2016: 0 LEI, adresa:  LIMPEZIS FN MOVILA BANULUI Buzau, 

10. MORARU L MARIUS PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, LIMPEZIS -, Movila Banului, Judetul Buzau

11. MUMOIU LARISA-ADELINA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, LIMPEZIS -, Movila Banului, Judetul Buzau 

12. NELU GALBENUS IMPORT EXPORT SRL GALATI PUNCT LUCRU STABIL LIMPEZIS, Limpezis -, Movila Banului, Judetul Buzau 

13. PAROHIA LIMPEZIS, CF. 13191883, -/-/-, 

Lista firmelor din Cioranca:

1. La Nr. 035, GEN MARY AGRO SRL, CIORANCA 35, Movila Banului, Judetul Buzau , 288.055 lei 3 angajati,  cifra a 923.136 lei) cf: 31382334, J10/246/2013 

2. La nr 102: ALEX CNX AGRO SRL, CIORANCA 102, Movila Banului, Judetul Buzau ,  profit 261.993 lei (59.544 euro), 2 angajati, cifra a 919.916 lei (209.072 euro) 

3. La nr 131: 131, AGRO-EST MUNTENIA SRL, CIORANCA 131, Movila Banului, Judetul Buzau, profit, 2,2 milioane lei, cifra afaceri: 58 milioane lei.

4. AGROZOOTEHNICA SA, Cf. 11130839, J10/629/1998 

5. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE BOVINE SI OVINE ,, ECOLACT GRUP''

6. Cf. 28445629 Numar Inmatriculare RC: -/-/- 

7. BOLOCAN SOCIETATE IN NUME COLECTIV, cf. 1183810, J10/483/1991 

8. BUSUIOC G. OANA-MARCELA-CABINET MEDICAL VETERINAR INDIVIDUAL

9. Cf. 30601177 Numar Inmatriculare RC: -/-/- 

10. COLEGIAL CONSTRUCT TRANS S.R.L., Cf. 18389947, J10/182/2006 

11. DOBRE D ANISOARA PERSOANA FIZICA AUTORIZATACf. 24853757,  F10/749/2008 

12. DOBRE MARIAN DOBRE ANISOARA LA NASU ASOCIATIE FAMILIALA, Cf. 15245238 F10/67/2003 

13. DIACONESCU MARILENA PERSOANA FIZICA AUTORIZATA, Cf. 24183770, F10/492/2008 

14. FLOWERS STUDIO SRL, Cod unic inregistrare: 27284168, J10/493/2010 

15. GEORGESCU I. CALIN ION - PERSOANA FIZICA Cf. 20474025, F10/1274/2005

16. MANCIU ION SI MARIA INTREPRINDERE FAMILIALA, Cf. 17961594, F10/1375/2005 

17. MARCULESCU GHEORGHE,MARCULESCU FLORICA, Cf: 1183135 

18. NEGOITA DORINEL PF, Cf. 1690211100055, F10/354/2003 

19. PARNICA SOLOMON MAGIC SOCIETATE IN NUME COLECTIV, Cf. 6910838, J10/20/1995 

20. PAROHIA CIORANCA, cf. 16343307 

21. SEBAGRO 2007 S.R.L., - -, Movila Banului, Judetul Buzau , 2,2 milioane lei (488.657 euro)  SEBAGRO 2007 S.R.L. - -, Movila Banului, Judetul Buzau , 6 angajati, cifra afaceri 2016:  6,7 milioane lei

22. SOLAR BETA SRL PUNCT LUCRU STABIL, Cf. 36284892 Numar Inmatriculare RC: -/-/- Localitate: CIORANCA 

23. XILOCORP FOREST SRL, cf. 27523940, J10/648/2010

***Mi s-a cerut să o prezint pe fosta primariţă democrat-liberală, Frusina Ghinea. Despre acest caz s-a scris şi s-a vorbit. A câştigat simpatia movilenilor o femeie cu chip adolescentin şi a pierdut-o, prin izgonire ruşinoasă, cu un chip tare consumat. A supărat grav localnicii pentru că nu s-a ocupat profesionist de gospodărirea comunei, când a refuzat nişte bani europeni care salvau două şcoli. Atunci oamenii au văzut, pe drept, primăriţa în cea mai proastă lumină posibilă. Exemplele chiar ea le-a oferit: un dans nedemn în fata copiilor (cu drapelul României pe piept), o reacţie bâlbâită şi dispreţuitoare la acuzele ce i se aduceau, un ridicol cras - după ce şi-a dat demisia. Au apărut repede şi bârfele care au făcut-o, brusc, incompatibilă cu funcţia ocupată: „Stafia lui Michael Jackson” s-a jucat şi de-a primăria… mişcările provocatoare ale dansului i-au scos în evidenţă starea de ebrietate... reşedinţa sa particulară a cam înflorit invidios… 

In realitate, tot scandalul nu ar fi fost declanşat dacă existau banii pentru a se termina lucrările începute. Bani care au fost in anul 2007 (850.000 lei) şi s-au terminat, brusc, doi ani mai târziu, când progresele economice ale ţării deveneau tot mai erau evidente! In acei ani şcolile aparţineau de Inspectoratul Şcolar, apoi au intrat sub tutela Primăriei. Directorul şcolii din Movila, Paul Dumitru, a întocmit repede un proiect pentru finanţare europeană şi a fost aprobat, dar banii urmau să vină abia anul următor. In timpul acesta primăriţa era în litigiu cu constructorul care a părăsit lucrările pentru că nu mai primise bani peste avansul de 150.000 lei  (de altfel, lucrări de proastă calitate şi nedurabile) şi care a încălcat, probabil, nişte clauze contractuale, situaţie care ar fi dat câştig de cauză primăriei. Locuitorii nu au mai ţinut cont de acest aspect, ei au lăsat să se înţeleagă că banii cheltuiţi să devină pierduţi, dar să se folosească grabnic oportunitatea noilor bani, pentru că se prelungeau prea mult condiţiile improprii oferite copiilor comunei în şcoli (trecuseră peste 7 ani de chin!) Primăriţa a fost prinsă, astfel, strâns, între oameni, consilierii locali şi justiţie: investiţia ei devenea zero şi trebuia să dea socoteala justiţiei pentru fiecare leu cheltuit, în faţa oamenilor se compromisese şi nu mai avea nici o şansă pentru a fi realeasă, PSD–ul ajunsese la guvernare şi lupi ambiţioşi, în toată ţara, au înconjurat instituţiile portocalii pe care le voiau acoperite cu sânge, să devină roşii. Pornirea localnicilor nu mai putea fi oprită, demisia rămânea singura cale de a părăsi demn Primăria. Numai că Frusina Ghinea a luptat în felul ei crezând că va recâştiga încrederea şi va păstra fotoliul cel înalt. A făcut greşeala de a decide în numele Consiliului Local întocmind o adresă prin care a înștiințat că „Primăria dorește renunțarea la cererea de finanțare”, pe motivul că este „prea complicată cheltuirea banilor europeni”. 

Dacă guvernele ţării nu ar fi avut regula nescrisă de a împărţi banii publici după culorile politice, proiectul început în Movila era demult încheiat. Dar, chiar şi aşa, consider că în fruntea unei comunităţi trebuie o mână forte, ceea ce Frusinica noastră nu avea, era chiar o stângace - şi nu doar fiindcă încurca pe ce parte să urce la volanul mașinii… Frusina Ghinea nu a reuşit nici măcar să-şi gestioneze propria calitate umană: s-a internat la nebuni şi, după ce a semnat demisia, a strigat că „tot ea este primarul!” In concluzie: am avut o alegere neinspirată la momentul respectiv.

**(Movila Banului are (oficial) 3 monumente istorice, dar ar putea fi 4 (dacă lămurim pe viu problemele), ori… 5!

Ce mă surprinde pe mine este că acestea există de ani foarte mulţi şi nu am întâlnit preocuparea edililor vremii de a le gestiona şi valorifica.

Există vreo scuză că nu avem o banală fotografie a monumentului memorial „crucea de piatră”, care există din anul 1803, aflat (oare mai se află?) în curtea movileanului Ioniță Florea, nr 60?

Lângă Limpeziş, se pare că există „Movila Ţiganului”, o aşezare din epoca migraţiilor (epoca procesului de romanizare a populaţiei autohtone, care a căpătat o amploare în secolele III-V d H., cu accent pe dezvoltarea vieţii economice şi sociale a geto-dacilor), aşezare cu urme fosilifere. Imaginea pe care v-o prezint este, oare, de acolo? Dacă, da, putem afla măcar de ce se numeşte astfel? 

Tot în Limpeziş, lista monumentelor istorice mai evidenţiază „Puţul lui Dumitrache Arghir”, despre care nu se ştie nimic altceva (ca informaţie publică). Aceste două aşezări sunt la limita unei întinderi largi care aparţine de Constanţa, zonă ale cărei descoperiri fac obiectul unor tipărituri ale Constanţei. Buzăul… doar prezintă o listă!

Se pare că în Cioranca avem, tot aşa, o aşezare protejată, din epoca medievală timpurie, aparținătoare culturii Dridu (secolele al IX-lea–al XI-lea). Trebuie să aducem neapărat mărturii vizuale despre aceste locuri sacre şi să depunem eforturi în viitorul apropiat să le evidenţiem turistic, pentru a ne îmbogăţi viaţa şi... spiritual! Avem, iată, o zonă frumoasă. Sunt oameni care urcă munţii să poată privi o floare de colţ, de ce nu ar fi încântaţi să privească şi urmele vietii de acum 1700 de ani sau lucrări de-ale strămoşilor noştri?

Ultimul monument este susţinut de pr. Dimitrie: Monumentul Eroilor din curtea bisericii Sf. Treime.

*** parohul din Limpezisu, Ionut-Emanuel Tudose, a intocmit o pagina poetica de istorie a „mugurilor veseli”, ocazie cu care si-a exprimat admiratia pentru frumusetea locurilor. Am profitat sa calatoresc cu sufletul oleaca prin timp si am venit in fata dv cu o scurta sinteza.

1688, anul alegerii ca domn al Tarii Romanesti a valahului din stirpea Basarabilor, Constantin Brancoveanu, venea dupa migrarea Cantacuzinilor in Tarile Romane, cei ambitiosi sa devina bogatii lumii, domni ori macar „facatori de domnii”, care au luptat sa ne schimbe o vasalitate cu alta. Unul dintre ei s-a casatorit cu fiica unui voievod pamantean, inzestrata cu o avere foarte mare, avere ce s-a tot inmultit si a ajuns, prin rostogoliri testamentare, in posesia Brancoveanului Constantin, cel care se dovedise cel mai iscusit dintre pretendentii la domnie ai momentului, incat a fost sustinut de doi cantacuzini. Sustinere formala, ce a avut ca urmare lucrarea lui voda prin trimiterea de  plangeri catre „Poarta”, sa fie mazilit, pentru a pune un Cantacuzin pe tron, fiecare gandind ca fiul lui va fi acela.

Ianache Văcărescu a fost un boier de incredere, care a deținut mari dregătorii in cele timpuri, singurul Enache apropiat de Brancoveanu, gasit prin istorie. Unele surse spun ca ar fi fost ginerele sau, altele ca ii era cumnat, motiv pentru care a si fost executat de turci in 1714, alaturi de fiii lui Constantin, pentru a starpi total neamul brancovenilor. Masa lui, ca mesele celorlalti boieri, ospata zilnic intre 50-100 de oameni - de la sarmani la prieteni de soi, ceea ce astazi nu se mai obisnuieste.

Ne mandrim cu Constantin Brancoveanu intrucat s-a lasat ucis cu patrufiii neacceptand sa treaca la credinta turceasca, fara sa realizam limpede ca puterea, asociata cu gloria, fascineaza si seduce incat, pentru „norocosii” ce le detin, devine unica ratiune de a fi. 

Haideti sa radiografiem un pic ce s-a intamplat atunci.

Din cauza priceperii in a face bani, Brancoveanu a fost poreclit de turci „Printul aurului din Carpati”, pentru ca niciun alt domnitor valah nu le adusese plocoane mai bogate. Aurul era mostenit testamentar sau insusit pentru supraîmbogățire dupa ce a gasit, parese, o comoara a dacilor. Aurul a fost inmultit printr-un regim fiscal apăsător pentru tarani, targoveti si boieri, prin smecherii sau dibace afaceri externe, numite „arta” (Cumpăra arme de la austrieci și le vindea cu preț mare la tătari. Praf de pușcă de la ruși și vindea la preț dublu la turci. Alimente din Transilvania pe care le vindea armatei rusești la pret triplu etc). Brancoveanu a aruncat cu pungi pline cu aur (cu zecile, sutele, miile, zecile de mii) catre maimarii lumii pentru a le câştiga şi păstra bunăvoinţa in a mentine puterea (in 1699 Sultanul i-a acordat domnia pe viaţă!), sa fie „intelegatori” cu Tara Romaneasca. Istoria admira aceasta abilitate politica pentru ca, astfel, a slujit interesele tarii, interese care se plasau „deasupra domnitorilor”, abilitate concretizata in evitarea implicarii Ţării Româneşti în războiul dintre Liga Sfântă şi Imperiul Otoman.

Brancoveanu a dispus de un munte de aur pe care l-a chivernisit cum a gasit de cuviinta, incat si-a permis sa il dea pentru pastrare unor supuşi credincioşi, fara sa i se vada lipsa, de au innebunit post-mortem destui cautatori de comori. Ceausescu cred de la cautari a si luat-o razna! 

Cautatorii care descopera comorile si nu le declara pentru a intra in patrimoniul statului sunt aspru pedepsiti de lege. Dar observ atatea situri arheologice in care s-a rascolit pamantul asezarilor romanesti cu trecut istoric pentru a fi abandonat, dar al dracului aur nu a aparut deloc, cica se-ascunde (sanki!) - ni s-a oferit doar niste cioburi, bucati de fier, cranii, pietre… urme fosilifere, cruci de piatra, chestii de-astea… istorice! 

Modelul Brancoveanu este oferit tuturor românilor din veacuri ca „illustrissimus" conducator, pentru ca a folosit cuvantul in locul armelor, cuvant care s-a numit duplicitate politică sau tergiversare. Mulţi istorici i-au apreciat instinctul politic, care i-a permis să ia mereu decizia optimă şi să-şi menţină politica în echilibru, fapt ce a condus la depasirea cu mult a epocii sale. Anii domniei lui Brâncoveanu au fost marcați de un progres economic, cultural-artistic si modernizarea aparatului statal. Epoca brâncovenească s-a deschis influențelor occidentale care au început să prevaleze asupra celor orientale. Brancoveanu a fost creierul care a conceput, in secret, un plan al autonomiei Tarilor Romanesti si transformarea lor într-o adevărată putere. In întreaga sa activitate s-a remarcat apărarea credinţei străbune – ortodoxia. A lasat moştenire un stil arhitectonic propriu, o biblie romaneasca. 

Pacat ca a fost victima perfidiei și intrigilor Cantacuzinilor și a lăcomiei marelui vizir Silahdar Ali Paşa. Nu a fost vorba de religie, de trecerea la islam. Nimic nu ar l-ar fi scăpat pe domnitor și pe fiii lui. A fost o crimă urmată de jaf.

Daca ati avea un munte de aur, ce ati face cu el?

*leCTIA DE GEOGRAFIE. Pentru a afla corect care sunt vecinii comunei, am desenat un cerc şi am trecut pe el punctele cardinale - ca zonă de acoperire şi nu ca simple puncte. Acest cerc colorat l-am suprapus pe harta comunei având grijă ca centrul cercului să se suprapună peste centrul suprafeţei comunei. Cu această ocazie am observat o greşeală pe hartă: comuna Florica nu este reprezentată pe hartă, localitatea fiind asimilată de comuna Mihăileşti. Am identificat vecinii aflaţi la hotarul comunei şi a rezultat ce este scris pe imaginea oferită, pentru a înţelege toată lumea cum stau corect lucrurile. Dacă informaţiile oferite de mai marile autorităţi ale statului sunt greşite, noi, cei care trăim efectiv pe locurile cu pricina, avem obligaţia să le corectăm. Părerea mea! Poza.

***MOVILA BANULUI…INCOTRO?

Cum “incotro”? Inspre niciunde! Asa cum toata Romania, cum intreaga lume!

Acest grup a fost creat pentru ca el trebuia sa existe, asa cum exista un numar la poarta casei, o cruce deasupra unui mormant, o carare/punte/drum intre mine si tine. Un loc de intalnire, canapeaua din fata casei unde sa sporovaim intre fuga la camp si aruncatul boabelor la pasari, intre datul in foc a cafelei si al laptelui, intre semanat si cules, intre venitul de la moasa si dusul la cimitir. Sa ne intalnim si “sa dam din casa”: cand am avut ultima oara sarutat degetelul, cand am tras copilul de cele urechi, daca sarea este prea sarata, daca ceapa rosie incepe sa usture, daca gustul rosiei este mai bun cand este udata cu apa culeasa de la streasini, daca apa noastra din fantani chiar este sanatoasa pentru organism, sa ne ingrijoram impreuna cand omizile distrug prematur prunii, ca niste insi taie nucii din vii pe furis, ca tractoarele care vin din camp murdaresc tare mult asfaltul cu care ne-am gatit ca de sarbatoare, ca prea multe gunoaie se aduna in statii, prea multi maidanezi misuna pe strazi, prea multi melci prin gradini, prea multi grauri prin copaci, ca hatul este prea lat sau chiar inutil, ca pomii nu sunt curatiti, ca nu avem trotuare si frumos la fatada caselor, prea putine flori in curti, prea multi indiferenti, prea multi mincinosi, ca batranii ramasi fara puteri ii vizitam doar cand mirosul cadavrelor devine insuportabil, ca nu ne bucuram de zapada si nu ne intristam daca vedem ca nu iese fum pe hornul celui sarac, nici ca primaria a marit de nu stim cate ori salariile angajatilor, nici cu ce se ocupa armata de oameni care ocupa birourile, de ce este nevoie de mai mult de 3 oameni sa rezolve toate  problemele, ca nu stim précis pe ce s-a cheltuit ultimul leut, daca Movila este tratata de primar in mod egal cu Limpezisul…

La “canapea” am fi putut intreba, cand usile sunt inchise si telefoanele nu raspund, la canapea am fi putut fi oameni, de colo pana colo, am fi plans unul pe umarul altuia, am fi tipat de bucurie sa auda toti, am fi cantat, am fi blestemat, ne-am fi rugat impreuna. 

Am fi putut intelege mai bine ce e cu noi si cu lumea, am fi putut avea ocazia sa avem o atitudine imediata despre una, despre unul, despre unii, despre ei, despre noi…

Era necesar acest grup. Si mai este.

Poate asteptati ceva miraculos de la mine. Poate credeti ca am vreun scop ascuns, ca vreau sa iau locul primarului sau ca va manipulez cu ceva.

Va raspund: sunt un om liber si, ca orice fiinta umana, am un cantec. Acesta este cantecul meu. Daca deranjez anumite urechi, o sa incep sa cant in soapta. Cantecul meu este impotriva oamenilor acestei planete care inteleg sa se manifeste doar pentru a avea si au nu pentru ca muncesc mai mult, au  inhatand miseleste din ceea ce o imensitate de oameni are dreptul sa aiba. Nu-mi place lumea in care traiesc nu pentru ca nu ar avea frumuseti, ci pentru ca niste mizerabili pangaresc albul si pangaritorilor n-ai ce sa le faci. Si nu ai nu pentru ca nu exista legi si oameni platiti sa le aplice, ci doar pentru ca fiecare suntem extrem de fricosi sau indiferenti la ce se intampla in afara patraticilor proprii de supravietuire. Lasam inafara noastra la discretia hienelor. Care incalca legile pe fata si ne sfideaza cu tacerea lor sau cu replici de genul: “am pentru ca pot!”

Asadar eu am un cantec de dus. Nu vreau sa va fiu nici primar, nici consilier, nici ce dracu as mai putea fi. Eu nu cer niciodata nimic! Ma lupt sa fiu un om care se poate privi cu seninatate-n oglinda. Stiu ca nu arat prea bine, dar... asta e nesemnificativ!

*** am cautat sa inteleg ce este cu Campia Gherghitei, zona in care este situata comuna noastra, contrariat ca nu este mentionata astfel, situarea fiind identificata pe Valea Saratii. Si am inteles ca zona este una mai larga si este incarcata cu atata istorie incat am ramas coplesit. Este posibil ca in zona noastra sa se fi nascut Iisus, ca foarte aproape de noi,poate chiar pe aici sa se fi intamplat povestirile biblice. Voi incerca sa inteleg mai bine citind un blog foarte dens in informatii (http://origineagherga.blogspot.ro)

Ceea ce am gasit usor despre campia Gherghitei  sintetizez in urmatoarele cuvinte:

Câmpia Gherghiţei, reprezintă o continuare a fâşiei de subsidentă ce vine dinspre Ploieşti, trece pe la Mizil şi Clondiru şi se îngustează puternic către localitatea Stâlpu. Limita estică urmareşte localităţile Glodeanu Sărat, Movila Banului şi est de Stâlpu

Numele vine de la localitatea Gherghita, din „Targovistea”, numita asa dupa Gherghe-seii locului („Gherghina cu fiii săi”), oameni care au stapanit pamanturile din zona si au avut pozitii de frunte in conducerea vremurilor. Gherghita a functionat ca Scaun de Domnie inca de pe vremea lui Mircea „cel Batran”, Mihai „Viteazu” si a stralucit niste ani, pana cand localitatea a fost inrobita, arsa, distrusa si decazuta (în favoarea Ploieştiului, datorită si unor condiţii defavorabile - devieri sau abateri de trasee comerciale, campanii militare, acaparări de boieri, strămutări de vatră), pana a capatat statutul actual de… rural! Curios este ca gestul de a scoate pana si ultimele pietre până la fundaţie din cetate este pus pe seama unor categorii sociale, ca urmare a „reacţiei de nemulţumire faţă de politica internă a fostului Vodă Mihai al unirii”! 

Neamul Gherghicenilor l-a avut jude in Buzau pe marele parcalab Gherghita. El a fost un determinant al mosiei prin zona noastra, mosie care s-a tot intins prin rudenii si felurite danii. 

Mihai „viteazu” a fost casatorit cu Ghergana Stanca (1853) si au avut un fiu - Nicolae.

Mihai „viteazu” îl avea pe Gheorghe drept omul cel mai de credinţă. Gherghi era mare stolnic iar  sotia lui, stolniceasca Sima, se ocupa de mesele lui Vodă Mihai “Viteazu”.

Vodă Radu de la Afumaţi s-a luptat în 1522 cu otomanii la… Gherghiţa.

Gherghita a devenit o garnizoană importanta ale Țării, formată din “călăraşi” .

În 1655 - când a fost cea mai mare răscoală Medievală din Ţara Românească - răsculaţii tocmai la Gherghiţa „au rădicat” un nou domnitor, pe Hrizica Vodă.

În 1884, moşia Gherghiţei făcea parte din duzina de moşii seculare a Domeniilor Coroanei.

Pentru  pasionatii de lectura, reamintesc cateva fapte istorice romantate ale timpului:

1. Indată ce a preluat domnia Ţării Româneşti, Mihai “Viteazu” a ucis toţi otomanii - Turci şi Evrei - din Bucureşti.

2. Un aliat al lui Mihai a fost domnitorul Ţigan al Moldovei, Ştefan Răzvan. L-am retinut pentru comparatie in extremis: capul lui Ioan botezatorul a fost taiat de un rob tigan - informatie istorica noua, pentru ca tiganii sunt consemnati prima data in anii 1000 d.H.

3.Documentele vremii erau datate astfel: ” luna august 29, cursul anilor de la Adam până la această scriere, leatu 7079”.

4 Un cronicar al timpului a scris despre tara noastra ca „este mănoasă, are de toate în afară de vin” Acum ne-a ajutat „Dumnedzău” (asa ii ziceau!) sa il vindem si pe facebook!

5. Alt cronicar, Alessandro Cuagnini, a observat ca “Obiceiurile şi deprinderile Românilor sunt îndeobşte barbare, cu toate că revendică pentru ei cinstea de a fi mai presus decât toţi creştinii” Oare sa nu fi urcat nici o treapta deasupra „barbariei”? Daca privesc elitele si politicienii nostri… !

6. Alt cronicar a consemnat ceva mai grav:  „Romanii te intreaba daca știi să vorbești limba Română, din cauză că limba lor s-a stricat. Căci ei sunt oameni Barbari și aspri în obiceiuri” Adica noi am fost mai inainte cu limba nestricata. Cred ca saracia extrema, de-a lungul timpului, ne-a determinat degradarea, de aici si asprimea cu aproapele, pentru ca  exista teama sa nu ti se ia si putinul pe care il aveai pentru supravietuire. Observ ca si in zilele noastre unii oameni isi acopera cu trupul, cu gardul, cu pamantul ce au si mint ca nu au, de teama sa nu le ceri sau sa ii furi. Mintitul decredibilizeaza omul, dar a devenit un sport national!

7. Iata un fragment cu ce se intampla la nivel inalt acum 400 de ani: „Sultanul Murad III îşi dete sufletul în 16 I 1595. Moartea lui fu ţinută secretă până sosi fiul său Mohamed de la Magnesia (28 I 1595), care fusese înştiinţat de mumă-sa, veneţianca Baffa. După ce săvârşi îngropăciunea tatălui său cu multă pompă, Mohamed III porunci să-i aducă înainte pe fraţii săi, în număr de 19. Aceşti feciori şi 27 fete rămăseseră numai din 102 copii ce avusese Murad III cu deosibite neveste. Mohamed, cu o făţărnică milă, mângâie temerile fraţilor săi şi faţă de dânşii dete porunci pentru ceremonia tăierii lor împrejur; dar ducându-i apoi în camere despărţite, pentru ca vaietele lor să rămână tăinuite, trimise muţi cu fatalul laţ de-i sugrumă pe toţi. Dup-aceea, sultanul porunci să arunce în mare 17 roabe însărcinate ale tatălui său. A doua zi el puse de aduse înainte-i trupurile fraţilor săi omorâţi, le închise în sicrie de chiparos, le împodobi cu turbanuri şi pene şi cu alai mare le duse de le îngropă lângă tatăl său”.

8. Dimitrie Bolintineanu a scris un frumos poem dedicat femeii Georghita, actual prin agresiunea la care ne supun aceiasi… maghiari:

Pe o vale-ntinsă, luna de prin nori

Varsă valuri d-aur peste luptători.

Unii-n somnul dulce sufletele lasă,

Alţii-nşeală timpul bând voioşi la masă,

Alţii-nfrână caii, spăl armele lor

Sau revarsă-n noapte doine dulci de dor.

Dar Vlăduţă-Vodă stă sub cort şi spune

Vorbe de mirare doamnei sale june

‘Fiecine cată tronul domnitor

Şi străinu-i face mână d-ajutor.

Poate că să-nvingem armia Maghiară,

Însă vom aduce pacea dulce-n ţară?

Noi neavând putere, Turcii-ntărâtăm

Şi cu chipu-acesta ţara o trădăm!’

Zice... Cum un şarpe ce, călcat, se-nalţă,

Doamna, turburoasă, capul său realţă.

Arde-n frumuseţe, viaţă şi mânii,

Ca un arc în ceruri printre vijelii!...

Ochii-i plini de lacrimi şi langor ceresc,

Într-un râu de patimi se re-nvieţuiesc

‘Când al nostru suflet înrobit se-nchină,

Orice cuget nobil ni se pare crimă.

Forţa sufletească, foc dumnezeiesc,

Să nu se măsoare pe lut omenesc!

Vulturii ce-atacă tauri cu turbare

Măsură curajul cu-a lor turmă mare?

Tu-ţi ascunzi cu-aceasta slăbiciunea ta;

Moartea nu se cade spaima ţie a-ţi da!

Cela ce de moarte se codeşte foarte,

Poartă-n al său suflet semn amar de moarte.

Astfel muritorul ce-anii grei insult,

La numirea morţii tremură mai mult.

Să dorească viaţa robul ce roşeşte,

Când să fie liber inima-i gândeşte!

Cei bravi nu vor viaţa când pe muritori

Ea nu varsă dulce drăgălaşe zori!

Fenixul, se zice, când îmbătrâneşte,

Se-nconjoară-n flăcări şi se-ntinereşte.

Astfel nasc Românii chiar prin moartea lor,

Căci ei sunt din neamul celor ce nu mor’.

Zice. Cerul nopţii luce sub lumină.

De discursul doamnei, domnul se-ndivină.

Dă semnal de luptă... bate pe Maghiar

Şi cu moarte-l sparge până la hotar”.

***Numarul de locuitori ai comunei Movilei Banului:

Informatii preluate de pe www.comunamovilabanului.ro/ 

1900: 980 locuitori, ce trăiau în 245 de case.

1925: 1.936 locuitori (comuna avea în componență: Bădenii Miluiți, Bugheni, Cioranca, Movila Banului și Limpeziș.)

18.03. 2002: 2813 locuitori. 

01.07. 2011:  avem 2 informatii diferite: 2604 locuitori si 2726 locuitori. 

*** informatii suplimentare (sursa INS):

21.02. 1956: 3756 locuitori;

15.03. 1966: 3878 locuitori;

05.01. 1977: 3457 locuitori;

07.01. 1992: 2856 locuitori;

La nivel de judet avem o scadere graduala a numarului de locuitori (mai mare in mediul rural, in special in localitatile mici), scaderea a atins 15% comparativ cu 2003 si este mai mare in randul populatiei masculine. Cauzele sunt insuficienta locurilor de muncă si neplata corespunzatoare a acestora.

***  Informaţiile oficiale ale urbei noastre spun că Movila Banului se află pe malul stâng al râului Sărata, râu care îşi începe rostogolirea la vale ca pârâu, pentru a se transforma în ceva mai puternic datorită afluienţilor care se varsă în el. 

După Movila, în Sărata se varsă Glaveşul, cel care varsă o gură de apă, mai puţină decât au nevoie gurile treifetelor ce alcătuiesc formaţia folclorică „Glaveşul”. Glaveş e un biet… pârâeş (ete ca rimează!) Are 1 m lăţime,10 cm adâncime, dar… 9 km lungime. Statisticile mai oferă o cifră halucinantă: 79 km.p. Oricum aş socoti, nu pot ajunge la această cifră! O explicaţie poate fi  aceasta: cifrele sunt mincinoase pentru că autorităţile locale declarau teren arabil mai puţin, dar cultivau pe mai mult pentru ca producţia rezultată să fie în pas cu planul cincinal. Nu puteau avea terenuri mai multe decât din exagerarea supraţetelor nearabile (maluri de ape, prăpăstii, izlazuri). 

Pe luciul Glaveşului se poate aşeza un coşuleţ mic cu un caloian şi mai mic, să plutească - poate aduce ploaia când seceta face ravagii. Am început chiar să închipui (nu seceta, nu!) plânsul folcloric specific, susţinut agale de încântătorii noştri „muguri veseli”. 

Râul Sărata este o apă tare ciudată: întâi că nu e sărată (mineralizarea o pierde la câţiva paşi de la izvorâre), apoi, când fetele merg la scaldă, pe malul dinspre câmpuri (pe timpuri era întrecere de înot între flăcăii satului, de la pod până la ieşire!) fetele nu spun nici că merg la pârâu, nici la râu, cică… merg la baltă! Asta pentru că râul nu se vede curgând, are doar un fel de bolboroseală pe mijlocul lui. Precis ne spune ceva, dar „cine să-l înţeleagă?”  In momentele romantice, fetele, după ce vrăjesc băieţii (vi se pare că e invers!), vrăjesc cu descântece şi melcii, să scoată coarnele boureşti (ştiu: să le vadă frumuseţea, că ochişorii lor sunt tocmai în vârfuleţele corniţelor!) promiţându-le ceva scârbos: îi vor duce să bea… apă caldă!  Poate vor o bere, de ce să nu fie şi ei întrebaţi ce gândesc, eu nu cred că  toate târâtoarele au tupeul să gândească ceva rău despre… ştiţi dv cine!) Nu am găsit un decret prin care pârâul Sărata devine râu, eram curios să aflu exact locul în care îşi schimbă el înfăţişarea. Pentru un prieten, nu pentru mine.

Cu mii de ani în urmă, scriu hronicile, „râul Buzău şi-a săpat o albie largă (urmele acesteia se văd bine la Tăbărăşti, unde apare şi un martor de eroziune înconjurat de numeroase coturi), peste care apele Buzăului se revărsau în timpul viiturilor. Începând de la Tăbărăşti, dar mai ales din dreptul Cilibiei, nu se mai poate face o distincţie netă între albia Buzăului şi cea a Călmăţuiului- este un şes întins, uneori cu sărături, cu grinduri şi cu martori de eroziune, peste care Buzăul îşi trimite apele de viitură către Călmăţui, formând aşa numitele "buzoiele". Prin actuala albie a Călmăţuiului a curs cândva Buzăul.” Mă întreb câtă apă să fi fost în 3-4 zile, cât ţin de obicei viiturile, încât revărsarea să ajungă din Călmăţui în Sărata şi de aici în râul Ialomiţa. Cilibia este la altitudinea 58 m.d.m., iar Movila mai sus cu 14 m, la 72. Poate că expresia „a curs” înseamnă doar o plimbare a apei înainte şi… înapoi! Poate că viiturile doar inundau zona apropiată. Cine să ştie?